Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Surpriză la Eurovision: Cehia se retrage din competiția din 2027 și nu va difuza show-ul

07 Oct. 2026, 11:40
 // Categoria: Life // Autor:  Valentina Buza
07 Oct. 2026, 11:40 // Life //  Valentina Buza

Ediția Eurovision din 2027 se confruntă cu o nouă retragere. Cehia a anunțat că nu va participa la următoarea ediție a concursului muzical, invocând probleme financiare și reduceri ale bugetului televiziunii publice, scrie Cancan.md.

„Nu vom vedea drapelul ceh pe scenă anul viitor”, a anunțat televiziunea cehă, într-un mesaj publicat pe platforma X, adăugând că speră să revină în concurs la un moment dat.

Potrivit regulilor Eurovision, doar un difuzor membru al Uniunii europene de radio-televiziune (UER) poate desemna artistul care va reprezenta țara respectivă.

La ediția din 2026 organizată la Viena și câștigată de bulgăroaica Dara, cântărețul ceh Daniel Zizka a ocupat locul al 16-lea cu melodia „Crossroads”. Niciun artist ceh nu a câștigat vreodată concursul.

Presa internațională scrie că guvernul de coaliție naționalist condus de miliardarul Andrej Babis dorește să facă trecerea de la un sistem de redevențe plătite de telespectatori la o finanțare directă din partea statului, angajându-se să reducă subvențiile pentru televiziunea și radioul publice.

Ambele instituții media au anunțat deja restructurări de posturi și ajustări ale programelor. Parlamentul ceh, unde coaliția lui Babis deține majoritatea, nu a votat încă această reformă a finanțării televiziunii publice.

Mai multe voci critice, printre care și ONG-ul Reporters sans frontieres (RSF), au spus că decizia poate pune în pericol independența mass-media publice. Televiziunea și radioul cehe au organizat deja o grevă simbolică împotriva acestui proiect în luna iunie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Decizia Cehiei de a nu participa la Eurovision reprezintă o nouă lovitură financiară pentru UER după ce Irlanda și Spania și-au anunțat deja intenția de a boicota ediția 2027 din cauza participării Israelului.

Radiodifuzorul irlandez RTE a invocat „pierderile îngrozitoare și continue de vieți omenești în Gaza”, precum și „criza umanitară în curs”.

Cinci țări europene – Olanda, Islanda, Irlanda, Slovenia și Spania – au boicotat ediția din 2026, punând sub semnul întrebării motivele pentru care Israelul a fost autorizat să participe în ciuda războiului din Fâșia Gaza, în timp ce Rusia a fost suspendată la scurt timp după invadarea Ucrainei.

Eurovision 2027 va fi organizat în Bulgaria, în orașul Burgas, pe 11, 13 și 15 mai. Va fi pentru prima dată când țara balcanică găzduiește concursul.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.