Fenomenul climatic Super El Niño ar putea aduce o iarnă mai caldă decât de obicei în mai multe țări asiatice, reducând consumul de energie și creând posibilitatea redirecționării unor cantități suplimentare de gaze naturale lichefiate (GNL) către Europa. Evoluția ar putea oferi un sprijin pieței energetice, afectată de reducerea livrărilor din Orientul Mijlociu pe fondul războiului din regiune, relatează Bloomberg.

Potrivit modelelor meteorologice sezoniere, Japonia, Coreea de Sud și anumite regiuni din China ar putea înregistra temperaturi peste valorile obișnuite în perioada noiembrie 2026 – februarie 2027. Condiții similare sunt prognozate pentru Taiwan, Vietnam, Thailanda și India.

Estimările Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF) indică temperaturi medii cu unu până la două grade Celsius peste normal în Japonia și Coreea de Sud. În cea mai mare parte a Chinei, temperaturile ar putea ajunge, de asemenea, cu până la două grade peste valorile obișnuite până în ianuarie, cu excepția unor zone de pe coasta de est.

Mai puțină cerere de gaze în Asia ar putea ajuta Europa

Japonia, Coreea de Sud și China se numără printre principalii importatori asiatici de gaze naturale lichefiate. O iarnă mai blândă ar putea reduce necesarul de combustibil pentru încălzire și producerea energiei electrice, lăsând disponibile pe piața internațională cantități care ar putea ajunge în Europa.

Țările europene au nevoie de livrări suplimentare pentru a-și completa stocurile de gaze înaintea sezonului rece. În același timp, războiul din Orientul Mijlociu a redus livrările de GNL și a împins prețurile de pe piața spot la cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 2022.

Înainte de izbucnirea conflictului, aproximativ o cincime din volumul mondial de gaze naturale lichefiate tranzita Strâmtoarea Ormuz. Reducerea fluxurilor prin această rută strategică a amplificat presiunile asupra pieței energetice.

Temperaturile mai ridicate în Asia ar putea diminua și consumul de cărbune, a cărui cerere și al cărui preț au crescut în urma războiului dintre SUA și Iran.

Specialiștii avertizează că riscurile nu dispar

Prognozele favorabile nu exclud însă episoade de frig. Christian Werner, director general al Global Weather Climate Analytics, a explicat că, inclusiv într-o iarnă mai caldă în ansamblu, pot apărea perioade de una până la două săptămâni cu temperaturi medii sau sub medie.

Aceste episoade pot fi provocate de deplasarea spre sud a vortexului polar, un sistem de vânturi care înconjoară regiunea arctică. Atunci când acesta slăbește sau se modifică, masele de aer rece pot pătrunde spre latitudini mai joase, determinând creșterea cererii de energie pentru încălzire.

Potrivit lui Hansi Singh, fondatoarea și directoarea executivă a Planette AI, intensitatea fenomenului El Niño și schimbările în circulația vânturilor stratosferice ar putea reduce probabilitatea unor astfel de valuri de frig în lunile următoare.

Prognozele indică, în paralel, posibilitatea unei ierni relativ mai calde și în Europa, în timp ce regiuni extinse din vestul, sudul și sud-estul Statelor Unite ar putea avea parte de condiții mai umede și temperaturi ceva mai scăzute decât în mod normal.

El Niño este un fenomen climatic natural asociat încălzirii periodice a apelor din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial. În anumite regiuni ale lumii, acesta poate modifica regimul precipitațiilor și temperaturile, favorizând în unele zone condiții mai calde și mai uscate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza energetică #elnino #Europa

Cel puțin 18 persoane au fost ucise luni, 2 noiembrie, în orașul ucrainean Komișuvaha, situat în apropierea liniei frontului în provincia sud-estică Zaporojie, în urma unui atac aerian în care Rusia a lansat aproximativ zece bombe ghidate, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a susținut că aceste bombe au țintit o școală unde civilii primeau ajutor umanitar, relatează Agerpres.

„Atacurile au fost îndreptate împotriva unei școli folosite în scopuri umanitare, oamenii primeau ajutor umanitar acolo”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

El a precizat că este vorba despre bombe glisante, adică bombe clasice de aviație cărora li s-au adăugat aripi retractabile și un sistem de navigație prin satelit, în unele cazuri și motoare, fiind astfel transformate în bombe ghidate ce pot fi lansate din avioane de la o distanță de 70-90 de kilometri de țintă, permițând aviației de atac ruse să acționeze în afara razei de acțiune a sistemelor antiaeriene ucrainene.

Pe lângă acea școală în sine, unele dintre bombele care au urmat impactului inițial au fost lansate asupra „adăpostului unde oamenii se refugiau”, a mai susținut Zelenski.

„Nu se poate ca rușii să nu știe că, în fiecare săptămână, locuitorii care au rămas în Komișuvaha primesc ajutor umanitar chiar acolo”, a adăugat el.

Acest atac fără precedent, a continuat președintele ucrainean, „este o dovadă în plus că Rusia nu dorește dezescaladarea”.

După operațiunea umanitară de la Oleșki, unde un armistițiu umanitar de șase zile a permis evacuarea civililor din acest oraș din provincia ucraineană sudică Herson, „a fost un moment în care s-ar fi putut face noi pași pentru a demonstra că progresul către pace este posibil”, dar, „cu aceste crime, Rusia transmite un semnal complet opus”, a mai afirmat Zelenski, care le-a cerut aliaților Ucrainei „un răspuns contondent și decisiv” împotriva Rusiei.

Aceasta din urmă nu a transmis încă versiunea sa asupra bombardamentului de la Komișuvaha.

Potrivit guvernatorului regional ucrainean, bilanțul de 18 morți este provizoriu și numărul victimelor ar putea crește, întrucât 27 de persoane sunt date dispărute și alte cinci sunt rănite.