Președintele SUA, Donald Trump, a lansat duminică, 25 octombrie, noi atacuri verbale la adresa Norvegiei, pe care a numit-o „o țară de rahat”. Totodată, liderul american a afirmat că imigranții norvegieni nu sunt bineveniți în Statele Unite ale Americii deoarece Comitetul Nobel, cu sediul în capitala Oslo, nu i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace, relatează Reuters.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unui miting politic organizat în Port Huron, statul Michigan, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului de săptămâna viitoare, scrie News.ro.

Atribuind recentele tulburări din Franţa imigraţiei, Trump a declarat că ar primi cu braţele deschise imigranţi din anumite ţări, dar nu şi din Norvegia.

„Pentru că nu am primit Premiul Nobel… Aşa că nu vreau pe nimeni din Norvegia”, a spus el.

Nu există nicio indicaţie că administraţia Trump ar adopta o nouă politică oficială privind imigranţii norvegieni, potrivit sursei citate.

„Norvegia a devenit, de fapt, o ţară de rahat”, a spus Trump, folosind un termen pe care l-a aplicat anterior în cazul Haitiului, Libiei, Somaliei şi Yemenului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Norvegia se numără printre ţările cu cele mai mari venituri, măsurate în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor, conform datelor Fondului Monetar Internaţional. Fondul suveran de investiţii al Norvegiei a înregistrat un profit record de 1,75 trilioane de coroane norvegiene (184,3 miliarde de dolari) în prima jumătate a anului 2026.

Mai devreme în această lună, Trump a calificat faptul că nu i s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace drept o „pată de neşters” asupra Norvegiei.

#Donald Trump #Norvegia

Furtul cardurilor bancare ar putea fi sancționat ca infracțiune distinctă, iar persoanele care pregătesc fraude cu bani și instrumente de plată fără numerar ar putea fi vizate de noi prevederi penale. Guvernul a aprobat un proiect de lege care urmărește să consolideze protecția cetățenilor și a companiilor împotriva fraudelor financiare.

Inițiativa prevede completarea Codului penal și a Codului de procedură penală, astfel încât autoritățile să poată interveni nu doar după comiterea unei fraude, ci și în etapa pregătirii acesteia. Proiectul vizează inclusiv producerea, procurarea sau punerea la dispoziție a dispozitivelor și programelor informatice concepute ori adaptate pentru comiterea fraudelor, dacă există intenția de a le folosi în acest scop.

„Tehnologia se dezvoltă rapid, apar tot mai multe metode de fraudare, de aceea este necesar să racordăm și cadrul normativ, pentru a putea interveni la etapa de pregătire a unei fraude”, a declarat ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari.

Noile prevederi urmăresc și combaterea circuitului instrumentelor de plată folosite ilegal. Astfel, proiectul reglementează vânzarea sau deținerea cardurilor și a altor instrumente de plată falsificate ori obținute prin infracțiune, atunci când acestea sunt destinate utilizării frauduloase. În plus, anchetatorii ar urma să dispună de instrumente suplimentare pentru investigarea cazurilor, inclusiv posibilitatea de a verifica tranzacții și de a obține informații financiare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Proiectul a fost aprobat de Guvern, însă prevederile propuse nu înseamnă că noile reguli se aplică automat. Pentru a intra în vigoare, inițiativa trebuie să parcurgă procedura legislativă prevăzută de lege.