Ministerul Apărării a elaborat un nou proiect de lege care stabilește reguli noi pentru instituirea, prelungirea și încetarea stării de asediu și a stării de război. Documentul prevede atribuțiile autorităților publice, măsurile speciale care pot fi aplicate în astfel de situații, precum și drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice. Proiectul este supus consultărilor publice, transmite IPN.

În prezent, cele două regimuri sunt reglementate de Legea nr. 212/2004, care stabilește procedura de declarare, atribuțiile autorităților, mobilizarea și măsurile ce pot fi aplicate. Noua lege urmează să înlocuiască acest cadru, pe care Ministerul Apărării îl consideră necesar de actualizat în raport cu evoluțiile de securitate.

O modificare vizează procedura aplicată în cazul unei agresiuni armate. Dacă legea actuală îi permite președintelui să instituie starea de război și să informeze neîntârziat Parlamentul, proiectul prevede că șeful statului va declara acest regim prin decret, contrasemnat de prim-ministru. Președintele va informa și convoca Parlamentul și va notifica, totodată, Consiliul de Securitate al ONU. Starea de asediu însă este declarată de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Starea de asediu va putea fi instituită în cazul iminenței unei agresiuni armate sau al altor acțiuni ori amenințări grave cu o componentă militară identificabilă, atunci când mecanismele obișnuite de gestionare a crizelor nu sunt suficiente. Aceasta va avea un caracter temporar, cu reguli proprii privind durata, prelungirea și încetarea. Starea de război va putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova, al declarării războiului sau al notificării prealabile privind desfășurarea unor operațiuni militare.

Proiectul extinde și lista domeniilor în care pot fi aplicate măsuri speciale. Acestea pot viza infrastructura critică, funcționarea serviciilor esențiale, sistemul financiar și economic, comunicațiile și securitatea cibernetică, circulația persoanelor și bunurilor, precum și accesul populației la produse și servicii de strictă necesitate. Sunt dezvoltate și prevederile privind apărarea teritorială și rezistența națională.

Se schimbă și mecanismul de coordonare a instituțiilor. Proiectul delimitează atribuțiile Consiliului Național de Securitate, Comandamentului Suprem al Forțelor Armate și Statului Major al Apărării, în timp ce legea actuală prevede transformarea Consiliului Suprem de Securitate în Consiliul Suprem de Apărare, pe durata stării de asediu.

#asediu #Ministerul Apararii #stare de război

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.