Sorina Obreja, una din principalele prezentatoare ale buletinului de știri de seară de la ProTV Chișinău, a anunțat luni, 6 septembrie curent, că pleacă de la postul de televiziune la care a activat mulți ani la rând, inclusiv în calitate de reporter legendar de teren și redactor-șef la site-ul protv.md. „Povestea Pro TV Chișinău din viața mea se încheie aici. Nu ne-am mai văzut în ultima vreme la televizor – timp în care am meditat și am luat cu mare greu această decizie”, a scris jurnalista pe contul său de Facebook.

Jurnalista Sorina Obreja a acumulat 14 ani de activitate în cadrul redacției ProTV Chișinău. „A fost frumos mai ales pentru că am întâlnit oameni valoroși. Vă sunt recunoscătoare vouă pentru solidaritate, pentru lucrurile de neprețuit pe care le-am făcut împreună și, în mod deosebit, pentru „Dăruiești și Câștigi”. Vă mulțumesc pentru că am plâns și am râs împreună, pentru că am creat și am străbătut și azi putem vorbi cu mândrie despre toate”, a spus aceasta.

În plus, a dezvăluit că „proiectele frumoase nu se opresc aici”, fără a oferi mai multe detalii despre ce va face în continuare.

„Bună seara. Sunt Sorina Obreja și vă prezint știrile ProTV. Iată care sunt cele mai importante evenimente ale zilei”. Așa a început jurnalista primul jurnal de știri de la acest post de televiziune în urma cu 13 ani. Era deja reporter în echipa de știri cu un an mai devreme.

Pe perioada activității sale, s-a implicat în toate campaniile sociale realizate de ProTV – „Am cu ce”, „Vreau părinții acasă”, „Moldova fără Oameni”, „Fă-ți Europa acasă!”, „Nu mă bate!”, „Ucigași pe treceri de pietoni”. Este de menționat că, în ultimul său interviu acordat cu ocazia împlinirii a 22 de ani de existență a postului ProTV, a subliniat la fel ca în postare că cea mai frumoasă parte din cariera sa a fost „Dăruiești și Câștigi”.

#ProTV #tv

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.