Fostul vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Iurie Filip, care a fost demis ieri, 9 septembrie de către Parlament, împreună cu întregul Consiliu de administrare al CNPF, și-a dat frâu liber emoțiilor la ședința Legislativului, în timp ce răspundea la întrebările deputaților, după audierea raportului de activitate a instituției pentru anul 2020, motiv, care a stat la baza revocării in corpore a conducerii Comisiei. Acesta și-a permis să fie arogant atunci când o deputată PAS i-a adresat o întrebare, însă a fost pus la punct de către președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Mai exact, deputata PAS, Larisa Novac, l-a întrebat pe Filip ce întreprinde CNPF pentru a contracara situațiile, unde cetățenii sunt nevoiți să-și vândă bunurile imobile sau alte lucruri pentru a întoarce un credit contractat de la companii de microfinanțare, pe motiv că ratele sunt extrem de ridicate, iar la semnarea contractului, atunci când se ia împrumutul, fie li se explică cetățenilor într-un mod ambiguu despre rata de creditare, fie sunt duși în eroare intenționat de către companiile care oferă credite.

Iurie Filip a răspuns deputate pe un ton ridicat, fiind vizibil deranjat de întrebare și a dat dreptate companiilor de microfinanțare, afirmând că, în realitate, atunci când cetățenii semnează contractul de împrumut ei văd cât contractează și cât urmează să întoarcă.

Ba mai mult, ex-vicepreședintele CNPF a declarat că „oamenii nu înțeleg că atunci când iau un împrumut sunt bani străini, iar când trebuie să întoarcă sunt banii loc, fapt pentru care nu vor să restituie creditul conform prevederilor contractuale”. Acesta a mai precizat că, de fapt, „companiile de microfinanțare sunt cele care au de pierdut, deoarece foarte mulți cetățeni vin și iau credite cu documente false”.

Toate aceste declarații au fost făcute de către Iurie Filip pe un ton ridicat și cu aroganță.

Totuși, gestul fostului vicepreședinte al CNPF nu a fost lăsat nepedepsit de către Igor Grosu, care l-a îndemnat să dea dovadă de „mai multă compasiune și să nu uite că el reprezintă în Parlament instituția și nu persoana sa, iar aroganța și tupeul să-l prezinte acasă, în oglindă”.

#CNPF #Igor Grosu #Iurie Filip #Larisa Novac

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.