Fostul vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Iurie Filip, care a fost demis ieri, 9 septembrie de către Parlament, împreună cu întregul Consiliu de administrare al CNPF, și-a dat frâu liber emoțiilor la ședința Legislativului, în timp ce răspundea la întrebările deputaților, după audierea raportului de activitate a instituției pentru anul 2020, motiv, care a stat la baza revocării in corpore a conducerii Comisiei. Acesta și-a permis să fie arogant atunci când o deputată PAS i-a adresat o întrebare, însă a fost pus la punct de către președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Mai exact, deputata PAS, Larisa Novac, l-a întrebat pe Filip ce întreprinde CNPF pentru a contracara situațiile, unde cetățenii sunt nevoiți să-și vândă bunurile imobile sau alte lucruri pentru a întoarce un credit contractat de la companii de microfinanțare, pe motiv că ratele sunt extrem de ridicate, iar la semnarea contractului, atunci când se ia împrumutul, fie li se explică cetățenilor într-un mod ambiguu despre rata de creditare, fie sunt duși în eroare intenționat de către companiile care oferă credite.

Iurie Filip a răspuns deputate pe un ton ridicat, fiind vizibil deranjat de întrebare și a dat dreptate companiilor de microfinanțare, afirmând că, în realitate, atunci când cetățenii semnează contractul de împrumut ei văd cât contractează și cât urmează să întoarcă.

Ba mai mult, ex-vicepreședintele CNPF a declarat că „oamenii nu înțeleg că atunci când iau un împrumut sunt bani străini, iar când trebuie să întoarcă sunt banii loc, fapt pentru care nu vor să restituie creditul conform prevederilor contractuale”. Acesta a mai precizat că, de fapt, „companiile de microfinanțare sunt cele care au de pierdut, deoarece foarte mulți cetățeni vin și iau credite cu documente false”.

Toate aceste declarații au fost făcute de către Iurie Filip pe un ton ridicat și cu aroganță.

Totuși, gestul fostului vicepreședinte al CNPF nu a fost lăsat nepedepsit de către Igor Grosu, care l-a îndemnat să dea dovadă de „mai multă compasiune și să nu uite că el reprezintă în Parlament instituția și nu persoana sa, iar aroganța și tupeul să-l prezinte acasă, în oglindă”.

#CNPF #Igor Grosu #Iurie Filip #Larisa Novac

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.