Ministerul Economiei salută lansarea portalului pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) – ghidulafacerii.ebrd.md. Pagina web a fost lansată de către partenerii ministerului – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și Fondul pentru Bună Guvernare al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și are drept scop oferirea suportului juridic și consultanței în afaceri IMM-lor.

Despre asta anunță reprezentanții Ministerului Economiei într-un comunicat de presă. Potrivit MEI, prezent la lansarea site-ului a fost și secretarul de stat al ministerului, Vadim Gumene care a confirmat că antreprenorii de multe ori se confruntă cu o lipsă de informații juridice și administrative și sunt nevoiți să contracteze companii sau experți în domeniu pentru o consultanță în acest sens.

„Noua realitate la care suntem impuși să trecem ne cere noi abordări în gestionarea afacerilor. Ministerul Economiei conștientizează foarte bine acest lucru, de aceasta depunem toate eforturile în elaborarea și punerea în aplicare a unor măsuri de susținere a comunității de afaceri din Moldova. Acum suntem în plin proces de elaborare a Planului de Activitate al Guvernului pentru următorii ani. Documentul va prevedea neapărat reforme care să simplifice procedurile de activitate pentru IMM-uri, să debirocratizeze accesul la resurse financiare care să ajute la modernizarea afacerilor din Moldova”, a subliniat oficialul.

Recent, Ministerul Economiei a consultat public Planul de acțiuni pentru 2021-2022, care cuprinde un compartiment vast de acțiuni pentru susținerea mediului de afaceri, în special a întreprinzătorilor mici și mijlocii. Acțiunile pot fi găsite aici.

#intrprinderi #MEI #portal

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.