Biletele pentru „Voyage”, show-ul virtual care va marca reunirea membrilor grupului ABBA, programat anul viitor la Londra într-o sală de spectacole aflată încă în construcţie, au fost puse marţi în vânzare.

Preţurile pentru aceste bilete variază între 32 de lire sterline şi 367 de lire sterline (44 – 508 dolari) şi includ o noapte de cazare la un hotel londonez.

Membrii trupei suedeze ABBA, un grup pop care a avut un succes uriaş în anii 1970, au anunţat săptămâna trecută că se vor reuni în 2022 în cadrul unui concert în care cei patru componenţi ai formaţiei nu vor apărea pe scenă, ci vor fi prezenţi prin intermediul unor holograme.

O sală de concerte este construită în prezent la Londra şi va fi inaugurată pe 28 mai 2022 cu ocazia acelui show deosebit de complex din punct de vedere tehnologic.

ABBA, unul dintre cele mai populare grupuri pop din lume, ale cărui discuri s-au vândut în peste 385 de milioane de copii pe plan mondial, va lansa un nou album de studio, intitulat „Voyage”, pe 5 noiembrie.

„Voyage” este primul material discografic cu piese originale înregistrate de grupul ABBA după o pauză de patru decenii.

Grupul suedez, devenit celebru cu o serie de cântece de mare succes lansate la sfârşitul anilor 1970 şi începutul anilor 1980, precum „Waterloo”, „Dancing Queen” şi „Take A Chance On Me”, s-a destrămat în 1982.

Precedentul album de studio al trupei ABBA s-a intitulat „The Visitors” şi a fost lansat în 1981.

#ABBA #bilete #concert

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.