Un aisberg masiv numit A68, care a fost cândva cel mai mare iceberg din lume s-a topit. Când aisbergul A68 s-a desprins de Antarctica în 2017 curpindea o suprafață de aproape 6.000 km pătrați, ceea ce ar însemna suprafața unei țări de dimensiuni mici sau aproximativ un sfert din suprafața Țării Galilor.

Actualmente, în imaginile suprinse de sateliți, se observă că mega-bergul practic a dispărut. Acesta a ajuns să fie împărțit în multe bucăți mici pe care Centrul Național de Gheață din SUA spune că nu mai merită a fi urmărite.

Christopher Shuman de la Universitatea din Maryland, județul Baltimore (UMBC) și Nasa-Goddard a zis că „Aisbergul A68 masiv a făcut obiectul mai multor investigații științifice serioase. Cercetătorii au folosit senzori noi pentru a obține „informații utile privind modul în care se formează rafturile de gheață și cum se separă pentru a produce aisberguri”.

A68 a fost desprins de pe raftul de gheață „Larson C” de la marginea Peninsulei Antarctice. Inițial bucata uriașă de gheață nu s-a mișcat, însă mai apoi a început să se îndrepte spre nord cu o viteză crescândă, lucru care s-au datorat curenților și vânturilor puternice.

Blocul de miliarde de tone s-a mutat în Atlanticul de Sud spre teritoriul britanic din Georgia de Sud şi Insulele Sandwich de Sud. Mica regiune este locul în care multe dintre cele mai mari aisberguri din lume ajung să își cunoască sfârșitul.

Chiar dacă A68 a reușit cumva să treacă printre insule intact, acesta a fost în cele din urmă distrus de valuri, de apa caldă și de temperaturile mai ridicate ale aerului din Atlantic.

#aisberg #Centrul Național de Gheață din SUA #UMBC

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare