Președintele autodeclarat al Transnistriei și nerecunoscut de cumunitatea internațională, cu excepția Federației Ruse, Vadim Krasnoselski, și-a anunțat intenția de a candida pentru un al doilea mandat. Anunțul a fost făcut astăzi de către liderul separatist de la Tiraspol, în cadrul unui interviu, acordat jurnaliștilor, în timpul unei comemorări.

„Timp de cinci ani, împreună am făcut Transnistria mai frumoasă, mai confortabilă, mai modernă, păstrând tot ceea ce ne-a fost lăsat moștenire de strămoșii noștri. Nu te poți opri la jumătatea drumului. Trebuie să mergem înainte. Și consider că este de datoria mea să continui ceea ce am început. Am luat o decizie de a candida la funcția de „președinte” la viitoarele alegeri, pentru că mă simt responsabil pentru angajamente și pentru continuarea lor cu succes. Sper că voi și noi vom urma împreună calea transformărilor ulterioare ale „republicii ”, a spus Vadim Krasnoselski.

Precizăm că de astăzi, 12 septembrie, începe așa numita campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din regiunea separatistă. Presupusul scrutin electoral va avea loc pe 12 decembrie curent.

#alegeri #Transnistria #Vadim Krasnoselski

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.