Cântăreaţa Britney Spears şi-a anunţat duminică logodna cu iubitul ei, Sam Asghari. Vedeta muzicii pop, în vârstă de 39 de ani, a postat pe Instagram un scurt videoclip în care îşi arată inelul cu diamant de pe deget, însoţit de mesajul: „Nu-mi vine să cred!!!”.

Informația privind logodna lor a fost confirmată ulterior pentru revista People de managerul lui Asghari, precizând că cei doi sunt „profund impresionați de sprijinul, dăruirea și dragostea exprimată față de ei”.

Britney Spears și Sam Asghari s-au cunoscut în 2016 pe platourile de filmare ale unui videoclip.

View this post on Instagram

A post shared by Britney Spears (@britneyspears)

În vârstă de 27 de ani, iubitul artistei este actor și antrenor personal și s-a născut în Teheran, capitala Iranului, de unde s-a mutat la Los Angeles când avea 12 ani.

View this post on Instagram

A post shared by Sam Asghari (@samasghari)

Logodna cântăreței are loc în contextul în care aceasta duce o luptă legală cu tatăl ei pentru a pune capăt tutelei de 13 ani pe care acesta o are asupra ei. Jamie Spears a depus pe 7 septembrie, la un tribunal din Los Angeles, actele prin care solicită să renunțe la statutul de tutore al fiicei lui.

Artista s-a plâns că prin acest statut, tatăl ei i-a controlat atât viața personală, cât și finanțele, și că, potrivit condițiilor stabilite, ea a fost împiedicată până acum să se căsătorească cu Sam Asghari sau să aibă alți copii.

În luna iunie, cântăreața a depus mărturie despre tratamentul de care are parte, afirmând că este „traumatizată”.

„Am spus întregii lumi că sunt OK şi că sunt fericită, este o minciună. (…) Sunt traumatizată. Îmi vreau viaţa înapoi”, a declarat artista în instanță.

Jamie Spears a preluat tutela fiicei sale în anul 2008, atunci când au apărut îngrijorări cu privire la sănătatea mintală a cântăreței.

Britney Spears a mai avut două mariaje până acum. În 2004, s-a căsătorit în Las Vegas cu Jason Alexander, un prieten din copilărie, însă căsătoria lor a fost anulată după scurt timp. Ulterior, în același an, cântăreața s-a căsătorit cu Kevin Federline, cu care are doi copii. Cuplul a divorțat în 2007.

#Britney Spears #logodna #Sam Asghari

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.