Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Asociația MĂR, indignată de declarațiile Alei Nemerenco: Vremuri noi, aceleași greble! Precizările făcute

14 Sept. 2021, 15:11
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
14 Sept. 2021, 15:11 // Actualitate //  Realitatea.md

După ce ministra Sănătății, Ala Nemerenco a făcut mai multe declarații care au scandalizat opinia publică în cadrul unei emisiuni televizate despre activitatea sectorului HoReCa, reprezentanții Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Republica Moldova (MĂR) vin cu mai multe precizări în acest sens.

„Hotărârea CNESP nr.61 din 9 septembrie 2021 (https://bit.ly/39aiZBO) nu prevede modalitatea de prezentare a documentației COVID din partea vizitatorilor. De asemenea, nu prevede nici mecanismul de verificare a acestor documente. Chiar mai mult, în hotărâre nu este descris nici mecanismul de control din partea instituțiilor cu funcție de control. Aceste lucruri și conținutul de facto al Hotărârii, contravine declarațiilor făcute de către Doamna Ministru în cadrul emisiunii”, anunță MĂR.

Precizarea vine după ce Nemerenco a declarat aseară că:

„La intrarea în local, așa cum prezintă biletul, așa prezintă certificatul. Atât timp cât abia este în proces de dezvoltare sistemul digital care ne va permite să monitorizăm rapid intrările. Se permite prezentarea certificatului atât descărcat în telefon, cât și pe hârtie. Ring de dans și club de noapte nu este restaurant, din câte știu.”

Potrivit MĂR, hotărârea prevede doar următoarele:

„Începând cu data de 11 septembrie 2021, accesul persoanelor cu vârsta de 18 ani şi mai mult la evenimentele desfăşurate în aer liber, precum spectacole, concerte, festivaluri etc. şi în incinta teatrelor, cinematografelor, sălilor de concert, cluburilor de noapte şi ringurilor de dans se permite cu respectarea următoarelor condiţii: prezentarea certificatului de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2 cu schema completă de vaccinare (pe suport de hârtie sau în format digital). Dovada imunizării este valabilă dacă au trecut cel puţin 14 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare; sau prezentarea rezultatului negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV- 2 nu mai vechi de 48 de ore (pe suport de hârtie sau în format digital); sau prezentarea concluziei medicale confirmative în cazul persoanelor care au suportat COVID-19, în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi (6 luni), sau un act confirmativ de prezenţă a anticorpilor anti-COVID- 19. Actul confirmativ este valabil pe durata a 90 zile de la data efectuării investigaţiei.”

Autoritățile statului din nou emit doar decizii generale cu caracter de executare, fără a explica mecanismul de implementare și de control. Astfel, lăsând la latitudinea instituțiilor cu funcție de control, aprecierea subiectivă a respectării sau nerespectării deciziei CNESP, se arată îndignată asociația MĂR.

„Ca și în trecut, această manieră de lucru lasă loc de abuzuri față de cei care trebuie să execute deciziile CNESP. Vremuri noi, aceleași greble.”

Într-un comunicat de presă, Asociația MĂR reiterează, Codul CAEM (Codul Activităților Economice din Moldova) nu prevede așa tipologie ca și „club de noapte”, cu atât mai mult că, pe teritoriul Republicii Moldova nu avem unități distractive or de alimentație publică înregistrate ca și „ring de dans” (cod CAEM 56.30, 93.29).

„Clasificarea și atribuirea codului CAEM unei activități economice se atribuie în dependență de activitatea principală a unei unități. Sectorul HoReCa a evoluat în diversitatea serviciilor prestate, codul CAEM rămânând neactualizat. În prezent, orice tip de unitate de alimentație publică poate presta servicii, atât de deservire, organizare de evenimente distractive, dansuri, conferințe, cât și evenimente concertistice. În această ordine de idei, apare întrebarea ce se dorește ca și măsură epidemiologică, prin specificarea noțiunilor de „ring de dans” și „club de noapte”? Ambiguitatea prevederilor au ca și consecință controale neîntemeiate din partea organelor de forță în rândul tuturor unităților de alimentație publică (de agrement ori nu). Am comunicat de nenumărate ori Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, cât și în cadrul ședinței pe care am avut-o cu doamna Prim-ministru, despre această lacună normativă și consecințele abuzive care au loc la controalele organizate de angajații MAI. Se vede că nici de această dată nimeni nu vrea să ne audă. Lipsa prevederilor clare în deciziile CNESP și cu atât mai mult lipsa instrucțiilor, creează abuzuri. Cert este că, colaborarea și comunicarea autorităților cu asociațiile de profil par a avea doar un rol simbolic și nu unul consultativ”, se mai arată în comunicat.

În cele din urmă, Asociația MĂR reiterează necesitatea creării unui consiliu consultativ pe lângă CNESP, pentru a evita astfel de situații, care reduc din eficiența măsurilor adoptate pentru sănătatea publică și subminează, atât autoritatea instituțiilor responsabile, cât și a mediului de afaceri.

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 20:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
06 Nov. 2026, 20:25 // Slider //  Realitatea.md

Cumpărăturile online ale moldovenilor de pe platformele și magazinele din străinătate ar putea ajunge la 20,1 miliarde de lei în 2027, de aproape 13 ori mai mult decât în 2015. Numărul tranzacțiilor ar urma să atingă 53 de milioane, iar în Republica Moldova ar putea intra 15,9 milioane de colete și pachete mici. Prognoza a fost prezentată de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, scrie BANI.MD.

În trimestrul al treilea din 2026, moldovenii au cheltuit online peste hotare 4,62 miliarde de lei, cu 455 de milioane de lei sau 11% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Pentru întregul an, economistul estimează achiziții de 17,5 miliarde de lei, față de 15,1 miliarde în 2025. Din cele 20,1 miliarde de lei prognozate pentru 2027, circa 2,2 miliarde ar urma să reprezinte achiziții de conținut digital, care sunt deja impozitate.

Numărul tranzacțiilor online peste hotare ar urma să crească de la 40,1 milioane în 2025 la 46,2 milioane în 2026 și la 53 de milioane în 2027. Valoarea medie a unei tranzacții este estimată la 379 de lei pentru ambii ani, cu 26% mai puțin decât în 2017, când o plată online peste hotare era, în medie, de 516 lei.

În același timp, coletele din străinătate ar urma să fie mai numeroase și să aibă o valoare medie mai mare. Prezentarea indică o creștere de la 11,9 milioane de colete și pachete mici în 2025 la 13,9 milioane în 2026 și la 15,9 milioane în 2027. Valoarea medie a unui colet ar putea ajunge la 1 326 de lei în 2027, față de 1 096 de lei în 2025.

Magazinele online din Republica Moldova înregistrează, la rândul lor, o creștere a vânzărilor, însă pierd din pondere în fața platformelor străine. Plățile online către comercianții locali ar putea ajunge la 4,8 miliarde de lei în 2027, față de 3,6 miliarde în 2025. Ponderea acestora în totalul cumpărăturilor achitate online ar rămâne însă sub 20%, după ce în 2023 ajunsese la 25%. Potrivit unui sondaj al IDIS „Viitorul”, circa 80% dintre cumpărăturile online sunt achitate la curier, în numerar sau cu cardul, și nu apar în statisticile plăților efectuate online.

Cumpărăturile online din străinătate cresc mai repede decât vânzările Republicii Moldova peste hotare. Pentru 2027, Ioniță estimează importuri online de 20,1 miliarde de lei și exporturi de aproximativ 4 miliarde de lei. Diferența ar ajunge astfel la 16,1 miliarde de lei, față de 11,4 miliarde în 2025 și circa 750 de milioane de lei în 2015.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, până la 1 noiembrie 2026, coletele cu bunuri în valoare de până la 150 de euro, comandate de persoane fizice de la comercianți din străinătate, beneficiau de scutire de TVA la import. De la 1 noiembrie, pentru aceste comenzi se aplică TVA de 20% la valoarea bunurilor. Regula se aplică și comenzilor plasate în octombrie, dacă bunurile au intrat în țară și au fost declarate la vamă începând cu 1 noiembrie.