Nivelul datoriei mondiale a crescut în trimestrul al doilea până la o valoare record de aproape 300.000 de miliarde de dolari, însă raportul datorie/PIB a scăzut pentru prima dată de la debutul pandemiei, pe măsură ce a revenit creşterea economică, a anunţat marţi Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar.

Potrivit IIF, datoria globală totală (care include datoria guvernamentală, datoriile gospodăriilor şi datoriile companiile şi băncilor) a crescut cu 4.800 miliarde de dolari, până la 296.000 miliarde de dolari la finele lunii iunie, după o uşoară scădere în primul trimestru, şi acum este cu 36.000 de miliarde de dolari peste nivelul la care era înaintea pandemiei.

„Dacă împrumuturile vor continua în acest ritm, ne aşteptăm ca datoria mondială să treacă de 300.000 de miliarde de dolari”, a declarat directorul de sustenabilitate de la IIF, Emre Tiftik.

Creşterea nivelului datoriilor a fost cea mai agresivă în rândul pieţelor emergente, unde nivelul total al datoriilor a crescut cu 3.500 de miliarde de dolari în trimestrul al doilea, comparativ cu primele trei luni ale anului, pentru a ajunge la aproape 92.000 de miliarde de dolari.

O veste bună pentru perspectiva datoriei este faptul că IIF a raportat prima scădere a raportului datorie/PIB de la debutul pandemiei de coronavirus. Datoria ca pondere din PIB a scăzut până la aproximativ 353% în trimestrul al doilea, de la un nivel record de 362% în primele trei luni ale acestui an.

Potrivit IIF, din cele 61 de ţări pe care le monitorizează, 51 au înregistrat o scădere a raportului datorie/PIB, în principal pe fondul unei reveniri puternice a activităţii economice. Însă IIF a subliniat că, în multe cazuri, revenirea economică nu a fost suficient de puternică pentru a reduce raportul datorie/PIB la nivelul la care era înaintea pandemiei. IIF spune că în doar cinci ţări raportul datorie/PIB, excluzând datoriile sectorului financiar, este mai mic decât era înaintea pandemiei: Mexic, Argentina, Danemarca, Irlanda şi Liban, scrie Agerpres.

În cazul economiilor dezvoltate, IIF anunţă că, după o uşoară scădere în primul trimestru, nivelul datoriei a crescut din nou în trimestrul al doilea, în special în zona euro.

În cazul SUA, datoriile s-au majorat cu aproximativ 490 de miliarde de dolari, cel mai mic nivel înregistrat de la debutul pandemiei, însă datoriile gospodăriilor au crescut într-un ritm record.

La nivel global, datoriile gospodăriilor au avansat cu 1.500 de miliarde de dolari în primele şase luni ale acestui an, ajungând la 55.000 de miliarde de dolari. IIF subliniază că aproape o treime din ţările pe care le analizează au înregistrat o creştere a nivelului datoriilor gospodăriilor în prima jumătate a acestui an.

„Creşterea datoriilor gospodăriilor a fost în linie cu majorarea preţului caselor în aproape toate marile economii ale lumii„, a spus Emre Tiftik.

Potrivit celor mai recente estimări ale Fondului Monetar Internaţional, economia mondială ar urma să înregistreze un avans de 6% în acest an. În plus, efectele pozitive ale planurilor de cheltuieli ale SUA, alături de aşteptatul progres al campaniei de vaccinare, au determinat FMI să îmbunătăţească estimarea privind creşterea economiei mondiale în 2022 până la 4,9%, de la 4,4% cât estima în primăvară.

#datorie #miliarde

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.