„Este dreptul cetățenilor să aibă parte de procurori și judecători independenți”. Declarația a fost făcută la microfonul Europei Libere de către fosta europarlamentară Monica Macovei, în trecut ministră a Justiției în România, care a acceptat să analizeze primii pași în reforma justiției din Republica Moldova făcuți de noua putere deținută de PAS, inclusiv despre evaluarea procurorului general, funcție deținută în prezent de Alexandr Stoianoglo.

Întrebată dacă se creează vreun precedent periculos, odată cu evaluarea procurorului general, Monica Macovei a răspuns în următorul fel: „Da, am avut și eu această dilemă foarte scurt timp, adică timp de 10 minute, pentru că am schimbat legea în 2005, dar, din fericire, la noi nu era scris în Constituție că CSM-ul, sau cum ar fi CSP-ul la dvs., îl numește procurorul general și tot el îl înlocuiește, la noi era în lege. Deci am schimbat legea și aceeași problemă s-a pus. Și o să vă spun răspunsul, fiindcă eu m-am dus la Comisia Europeană și nu am schimbat legea până când nu am avut acordul lor”.

„Și am mers pe principiul răspunderii colective vs. răspunderii personale. CSP-ul care propune procurorul general era format din 15 membri, mi se pare că acum, în noua lege, sunt 13. Oricum, este un organ colectiv, răspundere colectivă nu există nicăieri în lumea asta, când spui răspundere colectivă, înseamnă că nu răspunde nimeni; răspunderea personală e cu totul altceva. Ministrul Justiției și președintele țării au o față și un nume și răspund politic. Dacă procurorul general își face treaba bine, ce înseamnă bine? Ai anchete rapide, imparțiale, eficiente inclusiv pe mare corupție și mare fraudă, că astea sunt nefăcute în Republica Moldova, și condamnări. E răspundere colectivă, da? Deci, aceștia o să zică: Păi, cine răspunde? Noi nu răspundem”, a continuat aceasta.

În Republica Moldova, CSP va avea ultimul cuvând de spus, pentru că asta e scris în Constituție. Astfel, în cadrul interviului, s-a ajuns la întrebarea dacă CSP decide să fie solidar cu procurorul, chiar și în contextul unei evaluări negative?

„Bun, atunci o să-i scuipe lumea pe stradă. Asta vreau să înțeleagă toată lumea care ne ascultă, că independența justiției – și aici intră și judecători, și procurori -, deci o să spui independența justiției este dreptul oamenilor, al societății din Republica Moldova la o justiție independentă, imparțială și rapidă, și reală, nu este dreptul lor de a face orice. Și repet: situațiile de criză cer măsuri de criză!”, a declarat dur Monica Macovei.

„Apropo de critica societății civile, Centrul pentru Resurse Juridice, care a spus că schimbăm legea după om, nu, așa va rămâne. Așa va rămâne, pentru că trebuie un mecanism de evaluare. Până acum n-a fost niciunul, până acum n-a fost răspundere disciplinară, sigur că trebuie evaluare. Păi, cum a câștigat Maia Sandu pe anticorupție și nu are ce să facă, pentru că face totul CSP-ul? Același CSP care este de ani de zile? Ca să nu mai spun că procurorul general, acesta este altceva, m-am uitat, a avut o carieră politică în spate, este inadmisibil, a fost deputat în nu știu câte partide și câte mandate. Nu mă interesează în care acum”, a mai spus fostra ministră a Justiției în România.

#Alexandr Stoianoglo #CSP

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.