Republica Moldova a înregistrat un record nou în perspectiva egalității de gen. În acest context, dacă în primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994) femeile constituiau 3,7%, atunci în Parlamentul ales la scrutinul din iulie 2021 – 39,6%. Un alt record înregistrat a fost cel al femeilor incluse pe listele de candidați – 837 de femei sau 46,73% din totalul candidaților desemnați de cei 23 de concurenți electorali înregistrați de CEC.

Potrivit rezultatelor unei analize, patru partide politice înregistrate în cursa electorală au avut femei primele pe liste. Toate datele sunt disponibile în analiza de gen a alegerilor parlamentare din 2021, lansată astăzi, 15 septembrie, în cadrul evenimentului „Democrația alegerilor în Moldova după 30 de ani”, organizat de Comisia Electorală Centrală și Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, cu suportul PNUD Moldova și USAID Moldova.

Cercetarea compară cu scrutinele precedente datele referitoare la participarea femeilor și bărbaților în procesele electorale în calitate de alegători, candidați, funcționari electorali și observatori.

1 477 574 de alegători sau 53,09% din totalul celor incluși pe listele electorale au participat la votare. Din numărul total de persoane care au ieșit la urnele de vot, 53,48% au fost femei.

De asemenea, rata de participare la votare în mediul rural a fost de 43,7%, dintre care 53,3% femei. În mediul urban, rata de participare a fost de 63,5%, dintre care 53,3% femei.

Și la capitolul organizarea și desfășurarea alegerilor s-au implicat mai multe femei decât bărbați. Astfel, bărbații au constituit 34,7% în Consiliile electorale de circumscripție electorală (CECE) și aproape 18% în Birourile electorale ale secțiilor de votare (BESV). În comparație cu alegerile parlamentare precedente din 2019, a crescut numărul femeilor care au deținut funcția de președintă a CECE. În 2019 femeile au reprezentat 41%, iar în 2021 – 54,05%.

Conform rezultatelor analizei, la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021 au fost implementate modificările la Codul electoral adoptate în vara anului 2019 și anume respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe în listele de candidați ale partidelor politice și poziționarea candidaților în liste conform formulei: minimum patru candidați la fiecare zece locuri.

Analiza din perspectiva egalității de gen a alegerilor parlamentare anticipate din 2021 a fost realizată în cadrul proiectului PNUD „Consolidarea democrației prin alegeri incluzive și transparente”, cu suportul financiar al poporului american, oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#alegeri #egalitate de gen #parlament #Republica Moldova

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.