Noi date dintr-un studiu de amploare pe vaccinul propriu anti-COVID-19 realizat de Moderna Inc arată că protecţia scade în timp, ceea ce indică nevoia administrării de doze de rapel sau de ranfort, conform companiei americane.

Câteva studii recente au sugerat că vaccinul produs de Moderna ar fi mai bun decât cel similar produs de Pfizer şi de partenerul său german, BioNTech SE, în ceea ce priveşte menţinerea eficienţei în timp. Unii experţi erau de părere că diferenţa ar fi legată de doza mai ridicată de ARN mesager (mARN) din vaccinul Moderna şi de intervalul uşor mai mare dintre prima şi cea de-a doua inoculare.

Analiza publicată miercuri de compania Moderna arată o scădere a eficacităţii vaccinului Moderna în timp, fiind înregistrate rate mai ridicate de infectare printre persoanele vaccinate cu aproximativ 13 luni în urmă, prin comparaţie cu cele vaccinate cu aproximativ opt luni în urmă. Studiul nu este încă verificat în regim peer-review.

Moderna a aplicat la 1 septembrie o solicitare pentru obţinerea autorizaţiei pentru o a treia doză de rapel pentru vaccinul său, din partea Administraţiei americane pentru Alimente şi Medicamente (FDA).

În noul studiu, Moderna a comparat performanţa vaccinului în cazul a peste 14.000 de voluntari vaccinaţi în perioada iulie – octombrie 2020 cu performanţa în cazul a aproximativ 11.000 de voluntari ce s-au aflat iniţial în grupul placebo, dar care au fost vaccinaţi între decembrie 2020 şi martie 2021, după eliberarea autorizaţiei de folosire de urgenţă în SUA pentru acest vaccin.

Au fost identificate 88 de cazuri de COVID-19 în rândul celor care au făcut cele două doze mai recent, în comparaţie cu 162 de cazuri în rândul celor vaccinaţi anul trecut. În total, însă, doar 19 cazuri au fost considerate drept severe, un indiciu cheie privind evaluarea scăderii protecţiei.

Concluzia Moderna este că scăderea protecţiei, observată în noua analiză, întăreşte ideea că sunt necesare doze de rapel pentru persoanele vaccinate cu schema completă.

#COVID-19 #Moderna #vaccin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.