Noua președintă a Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, aleasă astăzi în funcție cu 2/3 din numărul total al membrilor CEC are o experiență bogată în domeniul politicilor electorale, întrucât a activat anterior în cadrul Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CIDE).

Potrivit CV-ului acesteia, în perioada 1995 – 1998, a fost specialistă coordonatoare în cadrul Secţiei administrare publică a Preturii Centru din municipiul Chișinău. În 1998 a mai deținut și funcția de specialistă coordonatoare la Direcţia socio-umanitară a Capitalei. Din anul 1998 – 2002, a fost specialistă principală în cadrul Secţiei administrare publică, iar din 2002 și până în 2011 a fost secretară a Preturii.

Noua președintă a CEC a fost și lector la universitar în cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. Din ianuarie 2012 până în octombrie 2013, Angelica Caraman a fost șefa Direcției management alegeri al CEC. Ulterior, în 2014, a fost formatoare la CICDE, iar din mai 2018 și până în decembrie 2019 – directoare adjunctă.

ZdG scire că, la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, Angelica Caraman a candidat pentru funcţia de primar în comuna Ghidighici din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”. În primul tur al scrutinului, Caraman a ieșit învingătoare, având cu 76 de voturi mai multe decât contracandidatul său, care în turul doi al alegerilor a câștigat. Din decembrie 2019, Angelica Caraman este consiliera primarului comunei Stăuceni, municipiul Chișinău.

Potrivit ultimei declarații de avere și interese personale, completată în martie curent, Angelica Caraman a obținut în 2020, de la Primăria comunei Stăuceni un salariu de circa 192 de mii de lei și o remunerare de la CICDE în sumă de peste 46 500 de lei. Alți 6 400 de lei reprezintă indemnizație de consilier local de la Primăria satului Ghidighici.

Declară că, din 2016, are în proprietate 1/2 cota-parte dintr-o „altă avere imobilă” de 80 de metri pătrați care, potrivit declarației, valorează 28 854 de lei. În 2020, Caraman a obținut din vânzarea cotei-părți din apartament 200 de mii de lei.

#Angelica Caraman #avere #CEC

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.