Alegerile parlamentare desfăşurate de vineri până duminică în Rusia au fost „libere şi corecte”, a apreciat luni Kremlinul, în timp ce observatorii şi opoziţia manifestă îngrijorări majore privind fraude electorale, inclusiv cu votul electronic, iar Comisia Europeană consideră că acest scrutin s-a desfăşurat într-o „atmosferă de intimidare”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că în evaluarea preşedinţiei ruse alegerile au fost „destul de pozitive”.

Dar observatori ai organizaţiei Golos au inventariat mii de nereguli la nivel naţional în timpul scrutinului, iar echipa opozantului încarcerat Aleksei Navalnîi vorbeşte despre ”cele mai murdare” alegeri din ultimii ani.

Pe de altă parte, Peskov s-a arătat optimist cu privire la rezultatele obţinute de partidul preşedintelui Vladimir Putin, Rusia Unită. „Partidul a avut obiectivul de a-şi apăra poziţia de lider. Acest obiectiv a fost cu siguranţă îndeplinit”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus.

Rusia Unită a obţinut 49,76 % din voturi, potrivit rezultatelor după verificarea buletinelor din 85% din birourile electorale. Urmează comuniştii din KPRF, cu 19,61%, naţionaliştii de la LDPR (7,53%), centriştii de la Rusia Justă (7,34%) şi o formaţiune nou venită, partidul Oameni noi (5,31%). În urma acestui rezultat, partidul Rusia Unită îşi va menţine o majoritate de două treimi în Duma de Stat.

În acest timp, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat la Bruxelles că „ceea ce am văzut în cazul Rusiei în ultimele zile este că aceste alegeri au avut loc într-o atmosferă de intimidare a vocilor critice şi independente”.

Totuşi, acest purtător de cuvânt comunitar, Peter Stano, a evitat să precizeze dacă executivul comunitar va recunoaşte rezultatul scrutinului din Rusia, întrucât, explică el, aceasta este o competenţă a statelor membre ale UE, care iau propriile decizii.

Germania s-a declarat şi ea preocupată de informaţiile venite din partea unor observatori independenţi şi politicieni ruşi de opoziţie despre presupuse neregularităţi la alegerile legislative din Rusia. „Acuzaţiile trebuie luate în serios şi clarificate”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert.

Guvernul german, adaugă Seibert, mai este preocupat de faptul că „presiunea în creştere asupra opoziţiei şi societăţii civile” înaintea alegerilor „a condus la o pierdere a diversităţii sociale şi participării democratice”.

#Comisia Europeană #Rusia

Cetățenii Bulgariei sunt chemați din nou la urne duminică pentru a-și alege președintele, într-un scrutin decisiv între președinta interimară Iliana Iotova și fostul premier interimar Andrei Gurov, după ce niciunul dintre candidați nu a obținut majoritatea voturilor în primul tur, informează adevărul.ro.

Secții de votare s-au deschis la ora 7.00.

Cetăţenii bulgari au început să voteze duminică în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, o cursă extrem de strânsă în care se vor confrunta doi candidaţi cu viziuni diferite asupra războiului din Ucraina şi relaţiile cu Rusia, pe fondul tensiunilor sporite legate de atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, relatează AFP.

Secţiile de votare s-au deschis la ora locală 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT).

Iliana Yotova și fostul premier interimar Andrei Gurov se confruntă în turul decisiv, după ce prezența la vot în primul tur a fost de doar 22,5%, cel mai scăzut nivel din istoria postcomunistă a țării.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, Iliana Iotova, alături de vicepreședintele său de candidatură, Kiril Valchev, a obținut 34,8% din voturi. De cealaltă parte, Andrey Gurov și Georgi Kandev au acumulat 32%, scrie Mediafax.

Primul tur, desfășurat pe 25 octombrie, a înregistrat o prezență la vot de aproximativ 22,5%, cel mai scăzut nivel consemnat în istoria postcomunistă a Bulgariei. În competiția electorală s-au înscris 27 de candidați.

Conform legislației electorale, un candidat poate câștiga din primul tur dacă obține peste jumătate din voturile valabil exprimate, iar prezența la urne depășește 50% din numărul alegătorilor înscriși pe liste. În caz contrar, primii doi candidați se califică în turul al doilea.

Bulgaria, afectată de instabilitate politică

Alegerile prezidențiale au loc într-un context politic dificil pentru Bulgaria, care a organizat opt scrutine parlamentare începând din aprilie 2021, dintre care șapte au fost anticipate.

Crizele politice repetate au fost provocate de dificultățile partidelor de a forma majorități parlamentare și de a susține guverne stabile. Neînțelegerile privind formulele de coaliție au dus la eșecul mai multor negocieri politice, fiind necesară formarea unor cabinete interimare și organizarea unor noi alegeri.

La cele mai recente alegeri parlamentare, desfășurate în aprilie, formațiunea Bulgaria Progresistă, condusă de fostul președinte Rumen Radev, a obținut 131 dintre cele 240 de mandate ale Adunării Naționale, asigurându-și majoritatea absolută.

Iliana Iotova, care a ocupat funcția de vicepreședintă a Bulgariei în timpul mandatului lui Rumen Radev, a preluat funcția de șef al statului după demisia acestuia, în ianuarie. Susținută de partidul Bulgaria Progresistă, Iotova candidează acum pentru un mandat prezidențial complet.

Dacă va câștiga alegerile, aceasta va deveni prima femeie aleasă președinte al Bulgariei. Printre atribuțiile șefului statului se numără reprezentarea țării, exercitarea funcției de comandant suprem al forțelor armate și dreptul de veto asupra actelor legislative.

Contracandidatul său, Andrei Gurov, este economist și fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei. Acesta a ocupat funcția de prim-ministru interimar înaintea alegerilor parlamentare din aprilie și beneficiază de sprijinul partidelor de opoziție.

Politica externă, una dintre temele campaniei

Campania electorală a fost marcată și de dezbateri privind orientarea politicii externe a Bulgariei, în special relațiile cu Rusia, Ucraina și aliații occidentali.

Secțiile de votare se deschid la ora 07:00 și se închid la ora 20:00.