Deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au contestat la Curtea Constituțională modificările la Legea cu privire la Procuratură, informează Realitatea.md. Potrivit unui comunicat de presă al PSRM, cei din opoziție sunt indignați de modificările operate de către majoritatea PAS.

„Împreună cu dl. Vladimir Voronin am semnat și am depus o sesizare la Curtea Constituțională, prin care solicităm verificarea constituționalității legii nr.102 din 24 august 2021 pentru modificarea Legii cu privire la procuratură. Considerăm că această lege încalcă prevederile constituționale, atentează grav asupra principiilor de separare a puterilor în stat și face ingerință în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor. Ceea ce vrea să facă actuala guvernare – să subordoneze justiția și procuratura. Vor să aibă un Procuror General de buzunar. De aceea au scuipat în principiile statului de drept, nu au solicitat opinia și expertiza structurilor internaționale din domeniu și au trecut cu vederea criticile și opiniile societății civile”, a scris socialistul Vasile Bolea pe rețelele de socializare.

De cealaltă parte, reprezentanții PAS spun că evaluarea activității șefului procuraturii generale îl va responsabiliza și-l va determina să acționeze în interesul cetățenilor. În context, președinta Maia Sandu a promulgat legea și a declarat că modificările operate nu au menirea să subjuge instituția Procuraturi Generale unei formațiuni politice, ci au menirea de a o scoate din captivitatea unor grupări criminale.

Menționăm, că modificările operate la Legea cu privire la Procuratură vizează instituirea unui mecanism de evaluare a activității procurorului general prin crearea unei comisii de evaluare. În cazul în care comisia de evaluare acordă calificativul „nesatisfăcător” activității procurorului general, Consiliul Superior al Procurorilor propune șefului statului eliberarea sa din funcție. Printr-un proiect de lege, PAS a modificat și componența CSP. Astfel, numărul membrilor CSP a fost redus de la 15 – la 12, prin excluderea procurorului general, a procurorului UTA Găgăuzia și a președintelui Uniunii Avocaților.

Vedeți mai jos sesizarea semnată de Vasile Bolea și Vladimir Voronin

#Curtea Constitutionala #Vasile Bolea #Vladimir Voronin

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.