Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, s-a întâlnit cu șeful adjunct al administrației președintelui Federației Ruse, Dmitri Kozak, și i-a cerut un nou lot de vaccinuri anti Covid-19 de tip „SputnikV”, informează Realitatea.md cu referire la agenția de presă Tass.

„În regiunea transnistreană acest ser a obținut încrederea populației. S-a discutat despre posibilitatea de a adduce un nou lot de vaccinuri „SputnikV”. Au mai fost discutate și subiecte de ordin umanitar, care să vină în susținerea concetățenilor”, se menționează într-un comunicat de presă al oficialului de la Tiraspol.

De asemenea, s-a scris despre faptul că Vadim Krasnoselski urmează să se întâlnească cu reprezentanții administrației prezidențiale, din Duma de Stat, din Sovietul Federației Ruse și din Ministerul de Interne. Subiectele discutate vor viza și relațiile cu Chișinăul, în cadrul negocierilor în format „5+2”, unde Federația Rusă are calitatea de mediator.

Anterior, Rusia a transmis Republicii Moldova, inclusiv regiunii transnistrene un lot de 170 de mii de doze de SputnikV. De asemenea, Moldova a primit și alte loturi de vaccinuri prin intermediul platformei Covax, iar o parte din acestea au fost oferite regiunii din stânga Nistrului.

Republica Moldova, având o populație de circa 3,4 milioane de persoane, conform datelor oficiale, ar avea nevoie de aproximativ 4,8 milioane de doze de vaccinuri pentru ambele etape, asta ca să fie vaccinată 70% din populație.

#Dmitri Kozak #Sputnik V #Vadim Krasnoselski

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.