Viceguvernatorul pentru strategia financiară a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CoE), Carlo Monticelli, dă asigurări că va susține în continuare Republica Moldova în implementarea proiectelor de dezvoltare a țării noastre. Declarația a fost făcută de Monticelli la întrevederea pe care a avut-o ieri cu președinta țării, Maia Sandu, la Strasbourg.

Maia Sandu i-a mulțumit lui Carol Monticelli pentru suportul acordat de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru Republica Moldova.

„Am discutat despre proiectele care se realizează în acest moment în țara noastră cu finanțare sub formă de credit din partea Băncii CoE, dar și posibile proiecte noi. Mi-am exprimat aprecierea pentru deschiderea Băncii CoE de a sprijini mai multe proiecte de infrastructură în sistemul de sănătate, dar și proiecte de redresare a situației celor afectați de criza pandemică”, a spus doamna Maia Sandu. Viceguvernatorul Monticelli a confirmat deschiderea Băncii de a sprijini proiecte de dezvoltare în Republica Moldova. Dar și autoritățile noastre trebuie să-și îndeplinească angajamentele asumate. Succesul oricărui proiect este opera ambelor părți”, se arată în declarația șefei statului.

Tot, ieri, Sandu a avut o întrunire cu președintele CEDO, Robert Spano. Oficialii au discutat despre jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului în cazurile ce țin de Republica Moldova și tipurile de adresări către instanță din partea cetățenilor țării noastre.

„Mulți cetățeni moldoveni care nu-și găsesc dreptatea în sistemul național de justiție se adresează la CEDO. În discuție cu domnul judecător, am reconfirmat angajamentul meu de a reforma justiția din Republica Moldova pentru a reduce cazurile de abuz, încălcările procedurale sau ale drepturilor omului în sistemul național, astfel încât cetățenii să obțină soluții pe cauzele lor acasă”, a spus Maia Sandu

În cadrul discuției, șefa statului a reiterat angajamentul Republicii Moldova de a continua colaborarea cu CEDO și preluarea bunelor practici din jurisdicția Curții, ce asigură respectarea adecvată și plenară a drepturilor oamenilor în țara noastră.

#Carlo Monticelli #Maia Sandu #Robert Spano #Strasbourg

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.