Asociația Obștească „Părinți Solidari” solicită autorităților de resort ca toți elevii din Republica Moldova să fie asigurați cu manuale care să nu fie mai vechi de cinci ani. Pe pagina de Facebook, membrii asociației au postat o fotografie a unui manual de limba și literatura română de clasa a V-a, care este într-o stare deplorabilă. Totodată, mai mulți părinți au postat în comentarii că, din cauza lipsei de manuale sau pentru că starea unor manuale nu le permite elevilor să învețe din ele, părinților li s-ar sugera să cumpere aceste cărți sau să facă xerox copii la ele din bani proprii. Unii părinți spun că aceste manuale nu pot fi găsite în librării, transmite IPN.

„Manuale din care e imposibil să înveți! Manualul e în al optulea an de utilizare! Copiii celor de la minister tot astfel de manuale primesc la școală? La sigur că persoanele responsabile au raportat că toți elevii au fost asigurați gratuit cu manuale, doar că nu există o statistică câți elevi de fapt au primit manuale care sunt imposibil de utilizat sau nu au primit deloc. Rapoartele și comunicatele celor de la Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova sunt frumoase, realitatea nu prea”, a menționat Ala Revenco, director executiv al AO „Părinți Solidari”, fiind solicitată de IPN.

Potrivit regulamentelor în vigoare, „reeditarea manualelor școlare pentru învățământul general se realizează în cazul expirării termenelor de utilizare a acestora, ca urmare a deciziei Consiliului Național pentru Aprobarea Manualelor, deteriorării, distrugerii sau insuficienței de manuale pe parcursul perioadei de utilizare.

„Am solicitat Ministerului Educației și Cercetării să fim incluși în grupul de lucru privind achiziția de manuale, dar nu am primit răspuns. Sunt foarte multe probleme la acest capitol. Autoritățile nu vin sa le spună și să caute soluții. Nu organizează corect procesul de colectare a informației despre necesitatea de manuale care trebuie reeditate”, a subliniat Ala Revenco.

Într-un comentariu la postarea asociației despre manuale, Ala Lunchianciuc, mamă a unei eleve din orașul Drochia, atenționează că la Liceul „Mihai Eminescu” din această localitate nu ajung cărți de istorie de clasa a V-a, iar copiilor li s-a propus să învețe doi dintr-un manual.

Solicitat de IPN, Sergiu Vrabie, directorul Liceului „Mihai Eminescu” din orașul Drochia, a recunoscut că în instituția pe care o conduce există problema asigurării elevilor cu manuale, dar încercă să o soluționeze pe mai multe căi.

„Să procurăm manualele respective nu putem, pentru că ele nu se editează. Am dat indicații bibliotecarei, și ea caută, sună alți bibliotecari, poate găsim manualele lipsă în alte școli din raion, în care învață mai puțini copii. Unele dintre aceste manuale o să le xeroxăm, din contul liceului”, a spus managerul Liceului „Mihai Eminescu” de la Drochia.

Contactată de IPN, Cristina Gonța, specialist principal în Serviciul informare și comunicare cu mass-media din cadrul Ministerul Educației și Cercetării, a spus că ministerul va veni mai târziu cu o reacție la acest subiect.

#manuale #parinti #scolari

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.