În plină pandemie de COVID-19, în timp ce zilnic Moldova înregistrează peste 1 000 de cazuri noi de infecție cu noul coronavirus, iar decesele cresc simțitor, Mitropolia Moldovei invită oamenii la pelerinajul tinerilor, ediţia a XIV-a.

Într-o notă informativă emisă de instituție se precizează că pelerinajul va avea loc în data de 26 septembrie.

În comunicat nu se menționează însă nimic despre măsurile de protecție, dar și despre cum organizatorii vor limita contactul între participanți.

„Cu binecuvântarea ÎPS Mitropolit Vladimir, la 26 septembrie 2021, ora 12.00, în Ajunul prăznuirii Înălțării Sfintei Cruci, va avea loc Pelerinajul Tinerilor. De paisprezece ani, către această sărbătoare, tineri, dar şi oameni de bună credinţă, se deplasează pe jos de la Universitatea de Stat din Moldova spre Mănăstirea Sireţi (16 km). După Sf. Liturghie se va săvârşi Acatistul Sf. Nicolae şi se va porni la drum de la Biserica “Întâmpinarea Domnului” a Universităţii de Stat din Moldova (str. M. Kogălniceanu, 67). Pelerinii vor purta cruci, steaguri, icoane şi vor intona cântări duhovniceşti”, anunță Mitropolia.

La fe, în invitație, Mitropolia Moldovei recomandă doritorilor să vină îmbrăcați în straie populare.

„Anul acesta organizatorii își propun să inaugureze o frumoasă tradiție, îndemnând pelerinii să vină îmbrăcați în straie populare – ii, cămăși și bluze tradiționale, costume populare – fiecare după posibilitate. Procesiunea se va deplasa pe străzile A. Mateevici până la str. V. Lupu, apoi pe str. A. Sciusev, bd. Ştefan cel Mare, Calea Ieşilor. Va urma deplasarea pe traseul Chişinău – Străşeni până la semaforul din or. Vatra, apoi peste calea ferată spre satul Sireţi. La Mănăstirea Sireţi va fi oficiat un Te-Deum de mulţumire, după care va fi săvârşită slujba Privegherii. Pelerinii se vor închina sfintelor moaşte care vor fi expuse în această zi, după care va urma o agapă creştină. În seara zilei pelerinii vor reveni la Chişinău cu autocare la comandă. Informații suplimentare la nr. de tel: 079481586 – preot-paroh Octavian Moşin”, se mai arată în invitația mitropoliei.

Amintim că, potrivit deciziei CESP Chișinău, începând cu 11 septembrie, persoanele care sunt cu vârsta de 18 ani și mai mult, vor avea acces la evenimentele desfășurate în aer liber precum concerte, spectacole, festivaluri și evenimentele în spații închise, cluburile de noapte, ringuri de dans, săli de concerte, în baza următoarelor dovezi:

prezentarea certificatului de vaccinare cu schema completă de vaccinare pe suport de hârtie sau digital. Certificatul este valabil doar în cazul în care au trecut 14 zile de la ultimul vaccin.

prezentarea rezultatului negativ PCR nu mai vechi de 72 de ore.

prezentarea rezultatul negativ certificat al unui test anti-gen rapid nu mai vechi de 42 de ore pe suport de hârtie sau format digital.

prezentarea concluziei medicale confirmative în cazul persoanelor care au fost bolnave în perioada a 15-a zi și a 180-a zi, ceea înseamnă șase luni de la îmbolnăvire.

un act confirmativ de prezență a anticorpilor anti COVID-19, un act confirmativ care este valabil 90 de zile din data efectuării investigației.

Ba mai mult, Comisia Națională Excepțională de Sănătate Publică a publicat, ieri, noile măsuri de prevenire și control al infecției cu COVID-19. Astfel, autoritățile au elaborat patru nivele de alertă: verde, galben, portocaliu și roșu. Fiecare nivel de alertă indică măsurile pe care trebuie să le aplice autoritățile, restricțiile și pașii care trebuie urmați.

Potrivit noului document, la o incidență de cazuri sub 50 la 100 de mii populație este vorba de pragul verde de alertă, între 50 și 99 de cazuri la 100 de mii populație – galben, între 100 și 249 de cazuri la 100 de mii populație – portocaliu și 250 de cazuri sau mai mult la 100 de mii populație – roșu.

De asemenea, noile măsuri indică cum se vor organiza evenimentele private: nunți, cumetrii, botezuri, mese festive ș.a.m.d.

#alertă COVID-19 #Mitropolia Moldovei #pelerinaj

Odesa, al treilea oraș ca mărime din Ucraina, va decide săptămâna aceasta dacă va susține un plan controversat de interzicere a limbii ruse în arte, scrie adevărul.ro.

Propunerea analizată de consilierii din Odesa își propune să suplimenteze restricțiile existente impuse limbii ruse de legislația națională.

Este deosebit de semnificativ deoarece Odesa este în mare parte vorbitoare de limbă rusă, deși interdicția ar afecta doar spațiile publice, iar utilizarea cotidiană a limbii ruse nu ar fi afectată, scrie BBC.

Pentru milioane de ucraineni, rusa este prima lor limbă, inclusiv pentru multe dintre trupele care apără țara în războiul cu Rusia. Însă ucraineana este singura limbă de stat și este vorbită de majoritate, iar unii văd rusa ca pe un instrument de influență rusă.

Propunerea din Odesa, care este ținta zilnică a atacurilor rusești cu drone și rachete, solicită oprirea completă a conținutului în limba rusă în muzică și literatură, pe străzi, parcuri, instituții publice și locuri de artă și divertisment administrate de stat. De asemenea, ar recomanda interzicerea în spațiile private.

Într-un oraș renumit pentru scriitorii și muzicienii de limbă rusă, propunerea a stârnit pasiuni puternice.

Interdicția s-ar extinde în spațiile publice la cântece vechi din Odesa, cunoscute aproape universal în fosta Uniune Sovietică. Toate cărțile în limba rusă ar fi scoase din bibliotecile publice. În prezent, acestea pot fi expuse, dar nu la vedere.

„Limba rusă este o armă a Rusiei și trebuie să încercăm să remediem acest lucru”, spune avocatul din Odesa, Artem Kartashov, care a consiliat autoritățile locale cu privire la un program oficial de „decolonizare” a orașului de moștenirea sa istorică rusească.

„Rușii încearcă să deconstruiască identitatea și influența ucraineană, în special asupra tinerilor, pentru că aceștia cresc într-un mediu vorbitor de limbă rusă.”

Însă actorul comic Boris Barsky, unul dintre cei mai cunoscuți artiști din Odesa, spune: „Limba rusă nu este doar limba lui Putin, ci este limba scriitorilor precum Dostoievski și Bulgakov. Cine beneficiază de a pune oameni împotriva altor oameni care iubesc Ucraina la fel de profund, doar că o iubesc într-o altă limbă? Doar Putin beneficiază de asta.”

Președintele rus Vladimir Putin a făcut adesea referire la ceea ce el descrie în mod fals drept represiune a minorității vorbitoare de limbă rusă din Ucraina ca fiind una dintre justificările sale pentru lansarea invaziei sale în țară.

Rusa și ucraineana sunt strâns înrudite, dar distincte în multe privințe. Mulți locuitori ai Ucrainei vorbesc un amestec al celor două, cunoscut sub numele de surjyk.

Rusa este limba maternă a președintelui Volodimir Zelenski, pe care a folosit-o adesea în campania sa electorală, dar de atunci a folosit doar ucraineana în public.

Însă o lege din 2019 impune utilizarea limbii ucrainene în multe contexte publice și profesionale, inclusiv în educație, servicii publice și relații cu clienții.

Lucrătorii care interacționează cu publicul – inclusiv chelnerii, vânzătorii și medicii – trebuie să se adreseze clienților sau pacienților inițial în ucraineană, deși ulterior pot trece la limba rusă dacă clientul preferă acest lucru.

Teatrul Mask din Odesa, condus de Barsky, a fost amendat pentru încălcarea legislației, inclusiv pentru utilizarea limbii ruse în materialele publicitare. O inspecție ulterioară a constatat și alte încălcări, cum ar fi un semn de cafenea cu cuvântul rusesc pentru cafea.

Noua propunere lingvistică – similară cu una deja în vigoare în capitala Kiev și în alte câteva orașe – ar îndemna, dar nu ar obliga spațiile private, inclusiv magazinele și cafenelele, să adopte interdicția.