Pașaportul agentului rus GRU, care ar fi fost eliberat de autoritățile moldovenești, pe numele Nicolai Popa este fals. Cu o asemenea declarație a venit astăzi Agenția Servicii Publica (ASP), după ce ieri a demarat o anchetă internă pe acest caz.

Potrivit ASP, în Registrul de stat al populației al Republicii Moldova nu este luată în evidență persoana cu datele: Nicolai Popa, născut la 18 iulie 1979.

Pașaportul cetățeanului Republicii Moldova cu numărul A3194368 a fost eliberat pe numele altei persoane, precizează ASP, comunicând că mai multe informații detaliate nu poate oferi, deoarece reprezintă date cu caracter personal, prelucrarea cărora se efectuează cu consimțământul cetățeanului vizat.

Amintim că, ieri, ASP s-a autosesizat în urma informațiilor apărute în presă privind deținerea de către un agent rus a pașaportului moldovenesc și a dispus inițierea unei anchete interne.

Agentul rus GRU, Nicolai Popa împreună cu un alt ofițer l-ar fi otrăvit pe fostul spion rus Serghei Skripal și pe fiica acestuia, precum și ar fi minat un depozit dezafectat din Cehia în 2014. Aceștia au fost dați în căutare internațională de către poliția cehă.

#ASP #Nicolai Popa #pașaport

Fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și foștii ofițeri Sergiu Balan, Eugeniu Bîrcă, Gheorghe Solomon și Andrei Ținica au fost găsiți vinovați de încălcarea inviolabilității vieții personale și violarea dreptului la secretul corespondenței.

Potrivit Procuraturii Anticorupție , în perioada 2017–2018, Valeriu Cojocaru ar fi organizat prezentarea unor date neveridice despre pretinse acțiuni de pregătire a unor dezordini în masă. La indicația și sub controlul acestuia, ofițerii Vladimir Bordian, Balan, Ținica, Bîrca Eugeniu, Apostol, Solomon și Papuc ar fi prezentat procurorilor rapoarte în baza cărora au fost solicitate măsuri speciale de investigații.

Acestea au inclus interceptarea și înregistrarea comunicațiilor, urmărirea vizuală, colectarea informațiilor de la furnizorii de servicii de comunicații electronice și documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice. Printre persoanele vizate s-au numărat activiști civici, jurnaliști, membri ai unor partide politice și reprezentanți ai societății civile.

În materialele dosarului apar, între alții, Vladislav Gribincea, Ruslan Verbițchi, Mihail Tomacinschi, Nicolae Gîrbu, Sergiu Tofilat, Chiril Moțpan, Dan Perciun, Dinu Plîngău, Igor Grosu, Vladimir Bolea și Oazu Nantoi. Potrivit procurorilor, legătura dintre autorii comentariilor online și persoanele supuse ulterior măsurilor speciale de investigații nu a fost demonstrată prin probe.

În cadrul procesului, 14 părți vătămate au susținut acțiunile civile. Instanța le-a admis parțial și a dispus încasarea, în mod solidar, de la inculpați a unor despăgubiri de 35–40 de mii de lei pentru fiecare persoană, pentru prejudiciul moral cauzat. În total, suma se ridică la 495 de mii de lei.

Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Scandalul interceptărilor a început încă în luna iunie 2019, atunci când portalul de investigaţie RISE Moldova a dezvăluit, într-un articol intitulat „Ministerul Interceptărilor”, că sub guvernarea democrată mai mulți politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale fuseseră interceptați și filați.

Sub lupa procurorilor și a polițiștilor ar fi ajuns 52 de persoane. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video. Potrivit investigației RISE Moldova, operațiunea de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate s-a derulat cu pretinsa acoperire procedurală a trei dosare penale pornite pe baza unor mesaje pe Facebook sau declarații din conferințe de presă.