Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

România a ajuns pe locul 6 în lume și pe 2 în Europa ca număr de decese COVID raportate în 24 de ore

29 Sept. 2021, 08:26
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
29 Sept. 2021, 08:26 // În Lume //  Realitatea.md

Comitetul Național pentru Coordonarea Activităților privind Vaccinarea anti-COVID din România atrage atenția, printr-o postare pagina de Facebook Ro Vaccinare, că situația din România este „cât se poate de gravă”, țara aflându-se marți, 28 septembrie, „pe locul 6 în lume și pe 2 în Europa la decese COVID-19 în ultimele 24 de ore”.

Potrivit CNCAV, „din totalul deceselor raportate astăzi în lume, decesele din România reprezintă 5%” și „din totalul deceselor raportate în Europa, decesele din România reprezintă 11,5%”.

Totodată, în țara au fost raportate marți „de 2,65 de ori mai multe decese decât media europeană” și „de 6,34 de ori mai multe decese decât media în lume”.

În ceea ce privește numărul infectărilor la un milion de persoane, reprezentanții CNCAV precizează că „în Romania au fost raportate de 2,2 ori mai multe cazuri noi decât media europeană” și „de 6 ori mai multe cazuri decât media în lume”.

Autoritățile au confirmat marți 11.049 de infectări, cel mai mare număr de cazuri noi de la începutul pandemiei. În mesajul CNCAV se amintește că, din cele peste 10.000 de persoane diagnosticate cu COVID-19 care sunt spitalizate în acest moment în România, aproape 300 sunt minori, iar peste 1.000 de pacienți sunt internați la terapie intensivă „și luptă împreună cu medicii pentru viețile lor”.

Cât despre rata de acoperire vaccinală, raportată la întreaga populație, potrivit sursei citate, situația este următoarea:

Europa: vaccinați complet 52% și încă 4,5% cu prima doză.
Lume: vaccinați complet 33% și încă 12% cu prima doză.
România: vaccinați complet 28% și încă 1% cu prima doză.

„Haideți să ne ajutăm între noi! Haideți să ne vaccinăm în număr cât mai mare cu schemă completă! Haideți să nu blocăm spitalele! Haideți să avem grijă de noi și de cei de lângă noi!”, este apelul reprezentanților CNCAV, care amintesc că „vaccinarea rămâne cea mai la îndemână soluție de protecție împotriva COVID-19”, în condițiile în care prin imunizare se reduce riscul de infectare, de transmitere a virusului, de spitalizare și de deces.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.