Liderul PSRM, Igor Dodon, o îndeamnă pe șefa statului, Maia Sandu, „să lase în pace limba moldovenească” și să nu se gândească „să modifice Constituția la capitolul limba de stat”. Reacția lui Dodon vine după ce ieri, la Strasbourg, Maia Sandu a declarat că limba română va fi indicată expres că este limba de stat, după ce va veni la putere un Parlament destoinic.

„Atunci când politicienii sunt incapabili să rezolve problemele acute sociale și economice, sau să combată eficient pandemia, ei încearcă să lanseze provocări legate de denumirea limbii. Maia Sandu comite același abuz asupra identității noastre naționale ca și alți frontiști și unioniști de până la ea – încearcă să umble la Constituție, să schimbe denumirea limbii, să provoace spiritele în societate, să divizeze moldovenii după criteriul identitar și lingvistic. Doamna președinte, ați fost aleasă pentru un cu totul alt program de guvernare și pentru alte așteptări. Încercați să faceți măcar ceva util pentru cetățeni. Lăsați Constituția și limba moldovenească în pace, mai ales că majoritatea absolută a cetățenilor noștri consideră că vorbesc moldovenește, de veacuri”, scrie Dodon.

Precizăm că, ieri, după un discurs rostit de Maia Sandu în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a răspuns la întrebările europarlamentarilor.

Eurodeputatul român, Titus Corlățean, din neștiință sau reavoință i-a adresat întrebarea președintei Moldovei când intenționează să stipuleze clar în Constituția țării noastre că poporul moldovenesc vorbește limba română.

În replică, Maia Sandu a spus că, „este nevoie ca Parlamentul să modifice Constituția, iar acest lucru o poate face doar un Parlament conștient și plenipotențiar”.

#limba romana #Maia Sandu #Strasbourg #Titus Corlatean

Doar 12 inspectori ai Direcției monitorizare electronică din cadrul Inspectoratului Național de Probațiune (INP) monitorizează în prezent persoanele care poartă brățări electronice, iar volumul de muncă poate afecta, în anumite situații, timpul de reacție. Totodată, brățara electronică nu poate împiedica fizic un agresor să se apropie de victimă, iar modul de transmitere a alertelor către poliție poate influența intervenția. Directorul interimar al INP, Gheorghe Aghenie, a făcut declarațiile în cadrul audierilor publice privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a femicidului. Potrivit lui, fiecare eveniment generat de sistem trebuie verificat de un inspector.

Aghenie a explicat că, atunci când sistemul semnalează apropierea dintre victimă și agresor, inspectorii iau legătura cu ambele persoane pentru a clarifica situația. O apropiere poate avea loc și accidental, inclusiv în localitățile mici, unde există puține căi de acces.

„O brățară de monitorizare nu izolează persoana și nu-i pune piedică, nu-l leagă. Are niște restricții care sunt impuse de instanța de judecată, iar el, prin intermediul brățării de monitorizare, demonstrează că le respectă”, a declarat Gheorghe Aghenie.

Potrivit acestuia, lipsa de personal reprezintă o problemă pentru Direcția monitorizare electronică, în condițiile numărului de persoane aflate sub supraveghere. În anumite situații, volumul de lucru poate afecta calitatea și rapiditatea monitorizării.

O altă problemă ținea de modul în care informația despre alertele generate de sistem ajungea la poliție. Dacă victima sau agresorul nu răspundeau la telefon, inspectorii apelau serviciul 112, iar informația trebuia transmisă prin mai multe etape până ajungea la polițistul de sector sau la grupa operativă, lucru care putea întârzia intervenția.

Între timp, această procedură a fost modificată. Poliția are acum acces direct la sistemul de monitorizare electronică a agresorilor, iar autoritățile pregătesc și noi proceduri pentru ca informațiile despre riscurile la adresa victimelor să ajungă mai rapid la instituțiile responsabile.

Aghenie a atras atenția și asupra distanțelor stabilite de instanțe în ordonanțele de protecție. Potrivit lui, există cazuri în care instanța stabilește o distanță de doar 3, 5 sau 20 de metri între agresor și victimă.

„Vă dați seama că persoana arată ordonanța și spune: «Dar eu nu am restricția»”, a menționat acesta.

Ce arată datele autorităților

Directorul interimar al INP a mai precizat că persoanele monitorizate nu au, în general, restricții de deplasare și pot circula în spațiile publice din Republica Moldova.

În primele opt luni ale anului, Poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.