Mihai Stoichiță se aștepta ca Sheriff Tiraspol să producă surpriza în Champions League

Mihai Stoichiță a vorbit despre performanța moldovenilor din stânga Nistrului în Champions League și a explicat cum au ajuns jucătorii lui Yuriy Vernydub să învingă echipe precum Real Madrid și Shakhtar.

„Acolo e politică de investiții foarte serioasă. S-au investit mult peste 500 de milioane de euro! Au o politică serioasă de dezvoltare a academiei de fotbal. E un moment fericit. Se îmbină toate și ajung la astfel de rezultate istorice. Toată lumea va ști acum cine e Sheriff Tiraspol.

Nu e prima mare surpriză. Sheriff a mai avut meciuri bune în Europa League ani de zile înainte. Prin 2013 când am fost la ei, până să vin eu, au luat vreo nouă goluri în două meciuri cu Dinamo Zagreb, iar apoi cu puțină organizare am făcut 0-0 cu Marseille, care avea atunci o echipă extraordinară. Erau o grămadă de vedete pe acolo. Cu Valbuena, mai mulți fotbaliști mari”, a spus Mihai Stoichiță pentru presa din România.

Niște români au instalat acolo la club o clinică de ultimă generație. Niște băieți din Cluj. Nu au spitalele noastre din București ce e acolo! Cu RMN… Pentru ce? E doar o echipă de fotbal. Au tot ce vrei și ce nu vrei. Bazine de înot, academie, hoteluri care pot să adăpostească vrei 360 de copii. Eu nu cred că are nimeni la ora actuală o bază de pregătire cum au cei de la Sheriff Tiraspol, nici în Est, nici în Vest!”, a mai adăugat oficialul FRF.

Realitatea.md amintește că Sheriff Tiraspol a marchat marți seara o victorie istorică pe stadionul Santiago Bernabeu: 2-1 cu Real Madrid, în etapa a 2-a a fazei grupelor UEFA Champions League! Sheriff a deschis scorul și a plecat în avantaj la pauză, însă a fost egalată din lovitură de la 11 metri în repriza secundă. Tiraspolenii au marcat golul victoriei în minutul 90 prin Sebastien Thill.

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.