Serviciul Federal de Securitate din Rusia vrea să-l aresteze pe fondatorul şi redactorul-şef al site-ului de investigaţii The Insider, Roman Dobrohotov, acuzat că a fugit „ilegal” din ţară, transmite digi24.ro.

Potrivit FSB, în sarcina căruia intră şi controlul frontierelor ruse, Roman Dobrohotov a trecut în Ucraina în noaptea de 31 iulie spre 1 august 2021 dinspre localitatea de frontieră Koleşciatovka, în regiunea Voronej (Rusia), relatează AFP şi Meduza.io, citate de Agerpres.

„A trecut în secret pe jos pe teritoriul ucrainean, ocolind punctele de control instalate”, a precizat FSB, citat de agenţia de presă rusă oficială RIA Novosti.

În luna iulie, percheziţii au avut loc la domiciliul lui Roman Dobrohotov şi la cel al părinţilor săi într-un caz de „defăimare”. Poliţia i-a confiscat atunci paşaportul, pentru a-l împiedica să călătorească.

„Este prevăzut să-l includem pe lista persoanelor date în căutare în vederea arestării sale şi ca urmare a procedurilor penale împotriva sa”, a adăugat FSB.

Joi dimineaţă, au avut loc noi percheziţii la domiciliul lui Roman Dobrohotov, unde se aflau soţia şi copiii săi, precum şi în apartamentul părinţilor săi, potrivit serviciilor de securitate ruse.

„Percheziţiile au loc în baza acuzaţiilor de ‘trecere ilegală a frontierei’. Din nou, au confiscat toate telefoanele şi calculatoarele. Acum o să-i ducă pe ai mei la interogatoriu”, a scris jurnalistul de 38 de ani într-o postare pe Twitter.

The Insider, site-ul lui Dobrohotov, a fost declarat „agent străin” în iulie de către justiţia rusă, un calificativ controversat care presupune proceduri birocratice greoaie şi obligă ca acest statut să fie menţionat în orice material publicat.

Cunoscut pentru anchetele sale asupra puterii, The Insider a făcut în special dezvăluiri documentate despre presupusele otrăviri ale opozanţilor ruşi Aleksei Navalnîi, Vladimir Kara-Murza şi scriitorul Dmitri Bîkov.

Roman Dobrohotov participă de mult timp la mişcarea de opoziţie şi de apărare a drepturilor omului în Rusia.

The Insider a colaborat în special cu Bellingcat, un grup media internaţional de investigaţii, la anchetele despre doborârea avionului Boeing 777, aparţinând liniilor aeriene malaeziene, în 2014 în Donbas cu un sistem mobil de rachete sol-aer BUK, adus din Rusia în zona controlată de separatiştii proruşi în estul Ucrainei, şi la investigaţia despre otrăvirea lui Navalnîi în august 2020 în Siberia.

Autorităţile ruse şi-au amplificat presiunea asupra mass media independente şi a opoziţiei în ultimele luni, calificând majoritatea dintre ele, inclusiv jurnalişti, drept „agenţi străini”. Acest val de represiune vizează de asemenea opoziţia şi organizaţii neguvernamentale.

#Aleksei Navalnii #FSB #Rusia

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.