În scopul informării corecte a populației, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, a demarat ieri, 3 octombrie, campania de vaccinare antirabică a vulpilor în Republica Moldova, aferentă anului 2021. Acest program este sprijinit de România și cofinanțat de Uniunea Europeană.

Astfel, campania de informare va presupune plasarea în locuri publice a afișelor informative aferente Programului respectiv, dar și distribuirea momelilor vaccinale pe cale aeriană de către prestatorul de servicii contractat în acest sens, dar și manual de colaboratorii ANSA.

Distribuirea momelilor pe cale aeriană se desfășoară pe teritoriul întregii țări, din Aeroportul Mărculești.

„Momelile sunt distribuite din avion în conformitate cu documentele de zbor pregătite în acest sens, pe baza liniilor de zbor prestabilite. Pentru aplicare și orientare corectă, se utilizează sistemul de navigare și distribuție direcționată prin satelit (GPS). Persoanele numite și instruite, distribuie momelile din avion într-un ritm mediu determinat de viteza de la sol, pe suprafețe întinse, cu o densitate de 25 momeli/km², cu excepția suprafețelor zonelor locuite, lacuri, râuri și a drumurilor naționale”.

Distribuția manuală a momelilor vaccinale se va realiza de către personalul subdiviziunile teritoriale ale ANSA, dar și personalul din cadrul Agenției Moldsilva și a Societății Vânătorilor și Pescarilor din Republica Moldova.

„Momelile vor fi amplasate la fiecare intrare în vizuină şi pe traseele vulpilor, în imediata apropiere a vizuinilor. Timp de două săptămâni după distribuirea momelilor se restricționează circulația liberă a câinilor şi pisicilor în zona respectivă, întrucât aceste animale reprezintă competitori pentru momeală. De asemenea, în regiunile în care s-au distribuit momeli, vânătoarea nu se recomandă pentru o perioadă de 14 zile de la distribuirea acestora”, se arată în nota informativă a ANSA.

ANSA atenționează populația:

Vaccinul nu este destinat imunizării animalelor domestice dar, în cazul consumului accidental, s-a constatat că vaccinul nu este dăunător pentru acestea (câini și pisici).
Dacă găsiți o momeală intactă, într-o zonă unde nu sunt copii sau animale de companie, lăsați momeala în acel loc.
Dacă găsiți momeala într-o zonă în care sunt copii sau animale de companie, protejați mâinile cu ajutorul mănușilor și cu ajutorul unei pungi de plastic, luați momeala și plasați-o într-o zonă împădurită.
Dacă găsiți o momeală al cărei ambalaj (înveliș) este desfăcut, spart sau distrus, cu mâinile protejate de mănuși plasați momeala într-o pungă de plastic și anunțați medicul veterinar pentru a ridica momeala respectivă.

„Principalul obiectiv al Programului este diminuării progresive a rabiei în Republica Moldova până la obținerea statutului de țară liberă până în anul 2023, dar și fructificarea oportunității republicii de a absorbi fondurile financiare acordate de Uniunea Europeană pentru eradicarea rabiei prin Decizia Grant SANTE/VP/2018/RO/SI2.774145, decizie care prevede și acordarea asistenței financiare nerambursabile pentru Republica Moldova destinate finanțării măsurilor de profilaxie a rabiei la vulpile sălbatice pe o distanță de 50 km de la hotar cu România în interiorul Republicii Moldova, cu posibilitatea extinderii pe întreg teritoriul țării”.

De menționat că, campanii similare de vaccinare antirabică a vulpilor în Republica Moldova, au fost desfășurate și în anul precedent.

#alegeri anticipate #campanie de vaccinare #vulpi

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.