„Insinuările aduse astăzi de Procurorul General sunt absolut nefondate, iar acțiunile dlui se încadrează în articolul 178 Cod Penal – violarea dreptului la secretul corespondenței, cu circumstanțe agravante – folosirea situației de serviciu, precum și obiect de procedură disciplinară”. Declarația aparține directorului adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Rusu. Acesta a reacționat printr-o postare pe contul său de Facebook la acuzațiile lui Alexandr Stoianoglo făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute luni, 4 octombrie curent, și transmise în direct de colegii de la RLIVE.MD și RLIVE TV.

„Prestația de astăzi a Procurorului General este pe atât de neprofesionistă pe cât de surprinzătoare. Menționarea IPRE și a mea personală, precum și a altor organizații a societății civile precum CRJM, dar și a oficialilor de rang înalt precum Ambasadorii UE și SUA este de-a dreptul ieșită din comun. Amintesc dlui Procuror General că mandatul instituției pe care o reprezintă este să apere drepturile și libertățile fundamentale. Prin publicarea informațiilor care țin de comunicarea privată și cu privire la persoane care nu sunt vizate în dosare penale, este încălcat dreptul la secretul corespondenței”, a declarat Iulian Rusu.

Amintim că procurorul general, Alexandr Stoianolgo, a adus acuzații grave unor ONG-uri cu renume din țară. Este vorba despre Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE). Potrivit acestuia, cele două ONG-uri i-ar fi organizat agenda publică a ex-șefului Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Mai mult decât atât, însăși Viorel Morari raporta și cerea sfaturi periodic despre acțiunile sale. Pentru a argumenta cele vociferate, Alexandr Stoianolgo a făcut publice părți din conversațiile dintre Viorel Morari, Vladislav Gribincea și Iulian Rusu.

#Alexandr Stoianoglo #IPRE

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.