În urma controverselor legate despre legalitatea reținerii procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, apare întrebarea de ce partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova încă nu au oferit vreo reacție publică cu privire la dosar. „Sau așa și trebuie să se facă, când e vorba de justiție?”, a răsunat întrebarea din partea prezentatorului Gheorghe Gonța pe platoul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4, ediția de aseară, 7 octombrie curent, avându-i în calitate de invitați pe Stanislav Pavlovschi, ex-judecător al Republicii Moldovei la CtEDO, și pe Ivan Diacov, fost șef-procuror al mun. Chișinău.

„Eu cred că acest caz este atât de șocant, încât instituțiile internaționale la fel sunt în șoc într-un sens, asta (a); (b) poate să fie așa că autoritățile naționale au coordonat acești pași cu instituțiile internaționale. Poate fi și așa. Eu nu vreau să cred în această ipoteză, dar haideți să nu uităm că instituțiile internaționale, asta nu Comisia Europeană și nu Consiliul Europei, ci niște clerci (n.r. din eng. clerk – funcționari) care stau acolo și se află în legătură cu unii dintre ai noștri cu nasul parfumat cu cocs (n.r. prescurtat de la cocaină). Se află în relații cu ei și fac schimb de opinii, și își formează părerea în urma acestor discuții”, a declarat Stanislav Pavlovschi.

În opinia lui Ivan Diacov, totuși, acțiunile cu privire la Alexandr Stoianoglo ar fi fost coordonate. „Nu vor să se exprime, fiindcă așteaptă să vadă cât de dibaci vor fi băieții noștri, când vor gestiona cazul. Una e să faci urmărirea penală într-o țară democratică și alta când le faci moldovenește. Și dacă ăștia o să facă niște gafe strigătoare la cer, partenerii nu pot să-și asume. Ei acum o să dea niște aprecieri și când se vor trezi peste noapte cu niște rezultate care nu pot fi explicate..”.

„Nu cred că este chiar așa, parțial poate. Situația aceasta poate fi analizată în baza a două aspecte. Primul pur politic, al doilea pur juridic. Juridic, vorbim de CtEDO, după ce au fost epuizate toate căile interne, ceea ce nu a avut loc până acum. Politic, ca instituțiile internaționale să intervină trebuie să fie făcute adresări din partea liderilor politici”, a adăugat Stanislav Pavlovschi.

La care, iarăși, Ivan Diacov a continuat că „susținere morală”, cel puțin, ar exista.

Amintim că Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general pe data de 5 octombrie, după ce în ședința extraordinară a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a fost desemnat procurorul anticorupție Victor Furtuna să investigheze pretinsele ilegalități, în urma sesizării deputatului PAS Lilian Carp. Seara, au avut loc percheziții în birou și acasă la el, după care a fost reținut pentru 72 de ore pe patru capete de acuzare: abuz de putere, depășirea atribuțiilor de serviciu, corupere pasivă și declarații mincinoase în fața organelor.

Alexandr Stoianoglo nu-și recunoaște vina și crede că este o răzbunare a guvernării.

Este de menționat că și adjuncții procurorului general au fost suspendați din funcție, iar din această cauză membrii CSP s-au întrunit într-o nouă ședință extraordinară, unde au ales ca interimatul șefiei Procuraturii Generale să fie asigurat de Dumitru Robu, care a mai exercitat această funcție în 2019, când Blocul ACUM (Platforma DA și PAS) era în coaliție cu PSRM.

Cine va fi următorul Procuror General? Nume vehiculate în spațiul public

#Alexandr Stoianoglo #UE

Premierul Vasile Tofan îl acuză pe deputatul Vasile Costiuc că răspândește informații false despre cerealele din Ucraina care ar ajunge în Portul Giurgiulești și că pune în pericol securitatea infrastructurii portuare. Reacția vine după ce liderul Partidului „Democrația Acasă” a filmat vagoane cu produse agricole în apropierea portului și a declarat că materia primă ucraineană este importată și procesată în Republica Moldova, în detrimentul agricultorilor locali.

„Domnule deputat Costiuc, sunteți un mincinos. Mai rău – un om gata să dea foc la țară în goana după like-uri și hype iresponsabil”, a afirmat premierul luni, 2 noiembrie.

Premierul Tofan susține că deputatul a intrat într-o zonă de frontieră din apropierea unei infrastructuri critice, a ignorat indicațiile Poliției de Frontieră și a publicat imagini care ar putea dezvălui informații sensibile despre securitatea portului.

De asemenea, prim-ministrul a respins acuzațiile privind importul și procesarea cerealelor ucrainene la Giurgiulești. Potrivit lui, în port nu sunt transbordate cereale din Ucraina, iar în Republica Moldova nu intră floarea-soarelui ucraineană pentru a fi transformată în ulei.

În privința vagoanelor filmate de Costiuc, Tofan a explicat că acestea tranzitează Republica Moldova pentru a ajunge în porturile din România. Premierul susține că transporturile aduc venituri importante Căii Ferate din Moldova, chiar și după reducerea tarifelor.

„Avem nevoie de aceste tranzituri pentru mai multe venituri la Calea Ferată”, a afirmat Tofan. El a menționat că, după pierderile înregistrate în 2024 și 2025, întreprinderea ar fi obținut un profit de 23 de milioane de lei în primele nouă luni ale anului 2026.

Totodată, Vasile Tofan a criticat faptul că deputatul a filmat zona portuară și a făcut publice imaginile.

„Le oferiți rușilor pe tavă toată informația critică și, de fapt, puneți la un mare risc infrastructura noastră de export pe Dunăre”, a declarat acesta.

Șeful Executivului a precizat că, în calitate de deputat, Vasile Costiuc are dreptul să controleze și să critice activitatea Guvernului, însă acest lucru nu îi permite să ignore regulile de securitate.

Disputa a început la 1 noiembrie, când Vasile Costiuc și colegul său de partid, Sergiu Stefanco, au mers în apropierea Portului Internațional Liber Giurgiulești. Acolo, deputatul a filmat mai multe vagoane cu produse agricole și a cerut explicații reprezentanților Poliției de Frontieră și persoanelor aflate la intrarea în zona portuară.

Costiuc susține că vagoanele se aflau în apropierea unei fabrici de procesare a uleiului și că floarea-soarelui din Ucraina ar fi adusă în Republica Moldova, transformată în ulei și apoi exportată pe piața europeană. În opinia sa, această practică dezavantajează agricultorii locali, care întâmpină dificultăți în comercializarea propriei recolte. Deputatul a acuzat, totodată, unii reprezentanți ai guvernării că ar proteja interesele unor companii în detrimentul producătorilor autohtoni.

Amintim că, la 29 octombrie, Parlamentul a prelungit până la 31 decembrie regimul de licențiere a importurilor de grâu, porumb și floarea-soarelui din Ucraina. Noile reguli au intrat în vigoare la 1 noiembrie.