Liderul socialiștilor Igor Dodon a revenit de la Moscova, unde ar fi discutat, inclusiv, despre prețul gazelor naturale. Astfel, Dodon anunță că ar fi solicitat șefului-adjunct al administrației Președinției Federației Ruse, Dmitrii Kozak, ca prețul la gaz să nu depășească 240 de dolari americani pentru o mie de metri cubi.

Evident că am discutat ce se întâmplă cu gazul. Dacă din luna august noua conducere a statului începea negocierile pentru contractul pe gaz, noi nu eram în situația aceasta. Ei nu au vrut. Spuneau că nu au treabă. Dacă Maia Sandu a zis că Guvernul nu trebuie să se implice, de ce Kulminski s-a băgat la Kozak să se roage pentru gaz, se întreabă Dodon.

De asemenea, liderul pro-rus al socialiștilor a precizat că el nu deține pârghiile necesare pentru a negocia un contract cu Rusia pentru gazele naturale, în schimb l-ar fi rugat pe Kozak să nu majoreze prețul.

Eu doar pot să-i transmit rugămintea. Eu nu sunt reprezentant al guvernului care este parte a negocierilor. Eu doar l-am rugat să nu ne pună embragouri, să nu majoreze prețurile la gaz pentru că acest lucru nu va bate în Maia Sandu, va bate în cetățeanul simplu, a concluzionat Dodon.

#Dmitri Kozak #Igor Dodon

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.