Cine a câștigat după ce a căzut Facebook: Telegram a publicat statisticile impresionante

Vor trece probabil câteva săptămâni sau luni până când vom afla ce s-a întâmplat de fapt la Facebook, când au picat toate serviciile companiei pentru aproximativ șase ore. Instagram, WhatsApp, Messenger, aplicațiile și paginile web ale lui Zuckerberg, toate au fost afectate. Un lucru este însă sigur, foarte mulți au avut de câștigat din asta.

În timp ce mulți dintre noi s-au panicat pentru că au rămas fără Facebook și Instagram pentru câteva ore, Mark Zuckerberg a pierdut aproximativ șapte miliarde de dolari, iar numărul de utilizatori ai Telegram a explodat. Rămâne să vedem dacă acest episod va duce la scăderea, pe termen lung, a numărului de utilizatori de pe Facebook, WhatsApp, Instagram sau Messenger.

Luni a fost o zi foarte bună pentru Pavel Durov, fondatorul Telegram. Foarte mulți utilizatori au migrat către serviciile sale la începutul săptămânii. Nu a trecut mult de la căderea Facebook, până când oamenii și-au căutat refugiul în altă aplicație de chat și socializare.

„Am primit cu bine peste 70 de milioane de utilizatori de pe alte platforme într-o singură zi”, a spus Durov pe contul său Telegram, referindu-se la „o creștere record a numărului de înregistrări”. „Sunt mândru de echipa noastră care a reușit această creștere fără precedent, deoarece Telegram a continuat să funcționeze fără probleme pentru majoritatea utilizatorilor noștri”, a continuat miliardarul în vârstă de 36 de ani.

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.