La opt zile de la ultima conferință de presă a Procurorului General suspendat Alexandr Stoainoglo, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova Vladislav Gribincea vine cu precizări pe marginea dezvăluirilor făcute de către demnitar, în special o expresie: ”Am înțeles că blondul de pe Mateevici este în temă”. Procuratura preciza că mesajul era despre fostul ambasador SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan.

Dereck J. Hogan este ambasador extraordinar și plenipotențiar al SUA în R. Moldova din 2018. Hogan a fost numit ambasador printr-un decret semnat de Donald Trump, fiind succesorul lui James D. Pettit, numit în 2014 de precedentul preşedinte american, Barack Obama.

Iată ce prezenta Alexandr Stoainoglo la data de 4 octombrie 2021:

Preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova Vlad Gribincea – deși a picat concursul la șefia Procuraturii Generale, se pare că a rămas curatorul Maiei Sandu pe domeniul Procuraturii.

Decembrie 2019 –fiind deja vizat de controale la Procuratura Anticorupție, Viorel Morari îi raportează lui Gribincea despre remanierile operate de noul Procuror General în sistemul procuraturii, dă apreciere activității acestuia, se plânge pe controalele demarate în subdiviziunea pe care o conduce, raportându-i fiecare pas, numărul și lista de controlori, documente de uz intern. În replică, expertul îl consultă și-i oferă recomandări, cu promisiunea de a-l susține, inclusiv mediatic, sub protecția partenerilor de dezvoltare.

16 decembrie 2019 – V.Gribincea îi expediează lui Viorel Morari: ”ce zici de miercuri, ora 18:00”, propunându-i o întâlnire, citez: ”Vor fi vreo 10 ONG-ști credibili și interesați de domeniu.” Viorel Morari acceptă. Conversația continuă.

18 decembrie 2019 – V. Gribincea îi scrie șefului PA: ”Ne vedem astăzi la 18:00, strada București, 90, of.20, Institutul de Politici și Reforme Europene. Vor fi 10 ONG-ști și jurnaliști de încredere. Ce se vorbește, acolo rămâne. Domeniile principale de interes pentru ei sunt:1.Situația actuală de la PA; 2. Înțelegerea atacurilor lui Stoianoglo din emisiune; 3. Progresul în investigarea furtului miliardului; 4. Investigarea dosarului cu privire la deportarea turcilor și a dosarului privind finanțarea PSRM; 5. Dosarul privind interceptarea ONG-știlor”.

În plus, Gribincea îi sugerează lui Viorel Morari anumite combinații de discreditare a PG. Mai departe, fostul șef al PA face trimitere la declarațiile lui Stoianoglo dintr-un interviu privind caracterul ilegal de repunere a acestuia în funcție și-l roagă pe Gribincea să-i asigure acoperire mediatică în acest sens, citez: ”e posibil de distribuit? Eu vorbesc prin altă mass-media”. Și primește răspuns afirmativ din partea lui Gribincea care menționează: ”Am înțeles că blondul de pe Mateevici este în temă” – făcând aluzie la Ambasadorul SUA la Chișinău.

Astfel, Vlad Gribincea anunță că nu este rasist și nici nu a fost, iar despre expresia în cauză s-a discutat și în cadrul ONG-ului pe care îl conduce. Totodată, acesta aduce scuzele de rigoare față de fostul ambasador SUA.

Nu am fost și nici nu sunt rasist. Nu tolerez rasismul sau orice altă formă de discriminare. Dimpotrivă, asigurarea egalității și combaterea discriminării sunt valori insistent promovate de mine personal, dar și de CRJM, organizația pe care o conduc. Cu toate acestea, am gresit!

Nu aveam nici cea mai mică intenție să ofensez sau să discriminez pe cineva. Atunci când domnul Stoianoglo m-a citat, am înțeles că am folosit o expresie rasistă. Și nici faptul că era vorbă de o corespondență privată, nici că ea a fost prezentată manipulator și cu încălcarea legii nu pot fi o scuză pentru enunțul pe care l-am folosit, indiferent în raport cu cine este folosit!

Atunci când greșesc, recunosc, iar astfel de situații sunt pentru mine lecții din care învăț. Acest caz a fost discutat pe larg și în cadrul CRJM. Au fost luate deja măsuri pentru ca să nu mai fie admise expresii sau comportamente care pot fi percepute drept rasiste.

Pe această cale, vreau să aduc încă o dată scuzele mele profunde Excelenței Sale Dereck J. Hogan dar și tuturor celor pe care i-am dezamăgit. Toleranța și corectitudinea se învață zi de zi. Asta fac eu și îndemn pe toți să facă.

Realitatea.md amintește că la data de 4 Octombrie 2021, Procurorul general Alexandr Stoianolgo a adus acuzații grave unor ONG-uri cu renume din țară. Este vorba despre Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Institutul de Politici și Reforme Europene. Șeful PG informa că cele două ONG-uri i-ar fi organizat agenda publică a ex-șefului Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Mai mult decât atât, Stoianolgo afirmă că fostul său coleg Viorel Morari raporta și cerea sfaturi periodic despre acțiunile sale. Pentru a argumenta cele vociferate, Alexandr Stoianolgo a făcut publice părți din conversațiile dintre Viorel Morari, Vladislav Gribincea și Iulian Rusu.

#Dereck J. Hogan #Vladislav Gribincea

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.