Organizația Mondială a Sănătății (OMS) face din nou apel la cooperare din partea Chinei în ceea ce privește ancheta privind originea Covid-19, afirmând că un grup de consultanţi nou înfiinţat care să se ocupe de patogenii periculoşi ar putea fi „ultima noastră şansă”.

Primele cazuri de Covid-19 la oameni au fost raportate în oraşul chinez Wuhan în decembrie 2019. De atunci, China a respins în repetate rânduri că virusul ar fi scăpat dintr-unul din laboratoarele sale şi a afirmat că nu mai sunt necesare vizite din partea echipelor OMS.

La începutul acestui an, o echipă condusă de OMS a petrecut patru săptămâni în şi în jurul Wuhan şi a afirmat într-un raport comun, publicat în luna martie, că virusul a fost probabil transmis de la lilieci la oameni prin intermediul unui alt animal, dar că sunt necesare cercetări suplimentare.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că ancheta a fost îngreunată de lipsa de date brute referitoare la primele zile de răspândire a epidemiei şi a solicitat audituri de laborator.

OMS: Ar putea fi ultima noastră șansă

OMS a numit miercuri pe cei 26 de membri propuşi ai Grupului său consultativ ştiinţific cu privire la originile noilor agenţi patogeni (SAGO). Maria van Kerkhove, conducător tehnic al OMS pentru Covid-19, şi-a exprimat speranţa că vor exista în continuare misiuni internaţionale conduse de OMS în China, care să angajeze cooperarea ţării. Ea a declarat într-o conferinţă de presă că „mai mult de trei duzini de studii recomandate” sunt necesare pentru a determina modul în care virusul a trecut de la specia animală la oameni.

Testele raportate pentru anticorpii prezenți la oamenii din Wuhan în 2019 vor fi factori „absolut critici” pentru înţelegerea originilor virusului, a spus van Kerkhove.

Mike Ryan, expertul principal al OMS în situaţii de urgenţă, a declarat că noul grup ar putea fi ultima şansă de a stabili originea SARS-CoV-2, „un virus care a oprit întreaga noastră lume”.

Pe de altă parte, Chen Xu, ambasadorul Chinei la ONU la Geneva, a declarat într-o conferinţă de presă separată că concluziile studiului comun au fost „destul de clare”, adăugând că, deoarece echipele internaţionale au fost deja trimise în China de două ori, „este timpul să trimitem echipe în alte locuri”.

#china #COVID-19 #OMS

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.