Curs valutar
  • EUR
    20.3375
    -0.1303%
  • USD
    17.5407
    0.1192%
  • RUB
    0.2496
    -1.1619%
  • RON
    4.1099
    -0.1484%
  • UAH
    0.6650
    0.2707%

VIDEO Șeful Pentagonului vine în România. Va fi prima vizită majoră a unui înalt oficial al administrației Biden!

14 Oct. 2021, 08:41
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
14 Oct. 2021, 08:41 // În Lume //  Realitatea.md

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va efectua săptămâna viitoare o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara vecină în ultimul deceniu. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, într-o conferință de presă.

„Secretarul și echipa sa se vor pregăti pentru o călătorie în Europa săptămâna viitoare. Opririle vor include Georgia, Ucraina și România”, a spus Kirby, afirmând că aceste vizite au loc înainte de reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO.

Reuniunea ministerială a apărării va avea loc, la Bruxelles, în perioada 21-22 octombrie.

Vizita lui Austin în România va fi cea mai importantă a unui oficial politic american la București din ultimii ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA.

În schimb, președintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în SUA, fiind primit la Casa Albă de fost vicepreședinte Biden, în 2015, de fostul președinte Donald Trump, în 2017 și 2019. De asemenea, miniștrii români de externe au fost primiți de două ori la Departamentul de Stat, cel mai recent având loc vizita ministrului Bogdan Aurescu la Washington, în octombrie 2020.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

De altfel, în ultimii ani, contactele la nivelul miniștrilor apărării dintre Washington și București au cunoscut o dinamică pozitivă, miniștrii români fiind primiți în trei rânduri la Pentagon de omologii lor americani. Cel mai recent, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, și predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Pe aceeași linie de cooperare militară, România, unul dintre aliații importanți de pe flancul estic al NATO și care alocă 2% din PIB pentru apărare, a primit în ultimul an vizita mai multor înalți oficiali ai Armatei SUA și delegații ale Congresului american

Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. Recent, Baza de la Mihail Kogălniceanu a primit vizita unei delegaţii a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de senatorul James M. Inhofe, membru în conducerea Comisiei pentru apărare a Senatului, care a transmis un mesaj de asigurare privind protejarea securității României.

„Suntem aici pentru a vă spune că nu vom lăsa Rusia să devină mai agresivă. Vom fi aici pe termen lung”, a spus el, luna trecută.

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.

În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.

De altfel, România, SUA și NATO au aniversat în mai 2021 împlinirea a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD).

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Realitatea Live

28 Oct. 2021, 14:05
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Tatiana Rusnac
28 Oct. 2021, 14:05 // Actualitate //  Tatiana Rusnac

Au început să discute despre situația din Chișinău cu privire la conectarea blocurilor la agentul termic, despre criza din sistemul de sănătate și evoluția epidemiologică, însă au ajuns să se acuze reciproc și să calculeze cine are parte de mai multă promovare pe rețelele de socializare. S-a ajuns la această situație din cauza crizei gazelor naturale în Republica Moldova, subiect care l-a scos din sărite pe edilul Capitalei, Ion Ceban, iar ulterior și pe consilerul PAS, care este și director al „Poștei Moldovei”, Roman Cojuhari.

Cei doi și-au împărțit acuzații, după ce Ion Ceban a reiterat că este indignat de faptul că guvernarea PAS ascunde aspecte importante în legătură cu achizițiile de gaz din surse alternative și că nu-și asumă lucruri importante, precum ar fi deconectarea instituțiilor statului de la agentul termic.

În replică, Roman Cojuhari l-a acuzat pe Ceban de populism.

„Domn primar dumneavoastră astăzi deja a nuștiu a câta oară sau vă contraziceți sau vorbiți și minciuni, faceți populism. Vă spun și de ce. Pe de-o parte spuneți că primarul e de vină, dar în același timp spuneți că toți sunt de vină, numai nu primarul. Că Parlamentul e de vină, că Guvernul, că nuștiu cine mai e de vină, dar cine e de vină că s-a ajuns în criza care este de azi cu gazele, nu tot voi care ați fost la guvernare în ultimii doi ani? Nu e despre asta, ci despre minciunile și populismul pe care-l faceți acum, marea majoritatea a instituțiilor la care ați făcut referință nu sunt conectate la agentul termic. Nu e cazul să veniți cu acuzații și aberații și cu niște demersuri care nu sunt argumentate și adevărate, nu duceți opinia publică în eroare. Nici Guvernul, nici Președinția și nici alte instituții publice nu sunt conectate la agentul termic. De Parlament, acuș, încă nu mi-o fost comunicat”, a declarat consilierul PAS, directorul „Poștei Moldovei”, Roman Cojuhari.

A fost însă, în mod repetat, contrazis de primarul general al Capitalei care spune că are informații veridice precum că în timp ce oamenii îngheață. mai multe instituții din subordinea Guvernului au parte de căldură.

„Eu cred că dumneavoastră personal și autoritățile centrale trebuiau să vină cu mesaj public, nu primarul să spună, că vă deziceți de agentul termic până nu rezolvați problema și ați fi arătat corect în raport cu oamenii, dar în momentul în care nu furnizați căldură oamenilor și eu știu cu certitudine că sunt conectate foarte multe instituții guvernamentale, dacă vreți vă dau și lista, și vă deconectați în mod benevol pentru că asta o să vă slaveze măcar o parte din obraz”, a declarat edilul Capitalei, Ion Ceban.

A urmat „războiul” replicilor în privința promovării pe rețelele sociale.

„- Ceban: Aveți două persoane aici care vă filmează și vă pun pe rețelele de socializare. A cui este angajat acest domn?

– Cojuhari: Și dumneavoastră, din banii cui achitați promovarea, banerele de pe Facebook? Când o să publicați rapoarte cât achitați pentru promovare pe rețelele sociale și din a cui bani, atunci o să vă răspund și eu.”

Scandalul celor doi a fost întrerupt de un consilier socialist care l-a luat la rost pe consilierul PAS, Roman Cojuhari.

„Mi se pare că trebuie de oprit această manipulare din CMC. Atunci când contractul și prețul la gaz este un secret, eu cred că dvs. trebuie să vă închideți gura și să vă fie rușine în fața a tot poporul din Moldova pentru acest secret al tarifului la gaz”, a mai adăugat consilierul socialist Alexandr Odințov.

Realitatea.md menționează că anterior în rundele de negocieri cu cei de la Gazprom, autoritățile de la Chișinău nu au reușit să convină asupra unor condiții reciproc avantajoase și nu a fost semnat vreun acord în privința livrării gazelor naturale din Federația Rusă. Între timp, Guvernul caută soluții de alternativă și a reușit să procure câteva milioane de m3 de gaze de la companii înregistrate în UE.

 
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul “Valea Morilor” din Capitală
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul “Valea Morilor” din Capitală
Coreea de Sud a lansat în spațiu prima sa rachetă
Coreea de Sud a lansat în spațiu prima sa rachetă
Toamna, o adevărată expoziție de pictură în aer liber
Toamna, o adevărată expoziție de pictură în aer liber
Expoziția “Portretele Femeilor Puternice”, în centrul Capitalei
Expoziția “Portretele Femeilor Puternice”, în centrul Capitalei
Zeci de arbori, sădiţi pe „Aleea Liceenilor 2021” din Chişinău
Zeci de arbori, sădiţi pe „Aleea Liceenilor 2021” din Chişinău