Organizația Națiunilor Unite în Republica Moldova anunță lansarea celei de-a 16-a ediție a concursului Premiile ONU în domeniul Drepturilor Omului 2021 cu scopul de a recunoaște cele mai valoroase acțiuni de promovare și apărare a drepturilor omului în Republica Moldova. Astfel, competiția își propune să evidențieze și să premieze cele mai creative, inovative, eficiente, oportune și participative inițiative și acțiuni de apărare și promovare a drepturilor omului în Republica Moldova de ambele maluri ale râului Nistru.

Competiția din anul 2021 include patru premii, după cum urmează:

Premiul General pentru o realizare remarcabilă în domeniul drepturilor omului pentru anii 2020, 2021;
Premiul pentru o realizare remarcabilă în domeniul drepturilor omului la nivel local pentru anii 2020, 2021;
Premiul special pentru Realizări Remarcabile în domeniul drepturilor la sănătate, educație, muncă și/sau protecție socială în contextul pandemiei COVID-19 în perioada martie 2020 – 15 octombrie 2021;
Premiul special pentru grupuri/organizații pentru implicarea activă în promovarea egalității și nediscriminării pentru anii 2020, 2021;

Potrivit informațiilor, nominalizările pentru oricare din premiile menționate mai sus pot fi făcute online: https://bit.ly/2YLPFzZ, în limbile română, rusă, engleză sau în altă limbă minoritară prezentă în Republica Moldova (în acest caz se va selecta limba română sau rusă după caz, iar răspunsurile vor fi oferite în limba minoritară).

Candidații propuși pot fi persoane fizice sau entități, activitățile cărora au fost întreprinse în perioada 15 octombrie 2019 – 15 octombrie 2021, iar pentru Premiul pentru o realizare remarcabilă în domeniul drepturilor omului în contextul pandemiei COVID-19, în perioada 7 martie 2020 – 15 octombrie 2021.

Nominalizările trebuie să includă următoarea informație:

Numele persoanei sau entității nominalizate, inclusiv informația de contact;
Numele persoanei sau entității care înregistrează nominalizarea, inclusiv informația de contact;
Detalii cu privire la relația între persoana sau entitatea nominalizată și persoana sau entitatea care face nominalizarea;
Argumentarea detaliată de ce persoana, organizația sau entitatea nominalizată ar trebui să obțină premiul;

Menționarea categoriei pentru care a fost făcută nominalizarea/auto-nominalizarea. Atenție: categoria nominalizării poate fi modificată de către Consiliul Independent de Premiere, dacă se consideră necesar.

Candidații propuși trebuie să nu fi primit premiul ONU pentru Drepturile Omului în ultimii cinci ani. De asemenea, acțiunile acestora nu trebuiau să fi fost implementate cu suportul sau din fonduri ale agențiilor/programelor/fondurilor ONU.

Pentru mai multe detalii despre procesul de nominalizare este bine să consultați regulamentul concursului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru cele mai bune acțiuni de promovare și apărare a drepturilor omului pentru decernarea Premiului pentru Drepturile Omului 2021.

Formularele de nominalizare pot fi depuse online, cu confirmarea depunerii nominalizării la adresa de email rco.moldova@un.org. Termenul limită pentru înregistrarea candidaților este 15 noiembrie 2021, ora 18:00.

Dosarele persoanelor sau entităților nominalizate, obținute în urma procesului de consultări publice, precum și în urma analizei altor materiale disponibile, vor fi jurizate de o echipă de experți și de un consiliul independent, format din reprezentanți ai organizațiilor și misiunilor internaționale și experți independenți.

Nominalizările/auto-nominalizările vor fi evaluate conform criteriilor expuse mai jos:

Impact asupra drepturilor omului;
Inovație și creativitate;
Dedicație și angajament;
Curaj în abordarea temelor sau problemelor dificile;
Comunicare și vizibilitate;
Durabilitate;
Profesionalism și conformare cu cele mai înalte standarde de etică.

Candidații premiilor nu trebuie să întrunească în mod obligatoriu toate criteriile de mai sus.

Câștigătorii competiției vor fi anunțați și premiați în cadrul Galei Premiilor ONU pentru Drepturile Omului 2021, organizată anual cu prilejul aniversării Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, în luna decembrie.

#concurs #Drepturile Omului 2021 #ONU

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.