30 de personalități din Republica Moldova au fost decorate cu „Ordinul Republicii”, cu prilejul celei de-a 30-a aniversări de la proclamarea Independenței țării, marcată în acest an.

Un decret în acest sens a fost semnat de către președinta țării, Maia Sandu, informează Realitatea.md.

Distincțiile le-au fost conferite pentru contribuția la promovarea imaginii Republicii Moldova în lume, pentru succesele profesionale atinse, precum și pentru spiritul civic de care au dat dovadă și implicarea plenară în viața societății.

De asemenea, „Ordinul Republicii” este un semn de omagiu pentru o seamă de profesioniști și personalități de excepție care, deși nu mai sunt în viață, au lăsat o urmă importantă în istoria țării.

Pe lista laureaților se regăsesc: oameni de cultură, economiști, activiști civici și primari, profesori și cadre medicale, savanți și sportivi. „Sunt talente care au dus faima țării departe în lume ori care au muncit cu dedicație acasă pentru a salva vieți, a forma generații și a realiza proiecte inedite. Iar astfel – prin efort, tenacitate și profesionalism – au schimbat Moldova”, se menționează într-un comunicat de presă al președinției.

Iată lista personalităților premiate:

Badan Tatiana – primară a satului Selemet, raionul Cimișlia, președintă a Asociației Congresul Autorităților Locale din Moldova;

Barbarov Gheorghi – scriitor, jurnalist, traducător de limbă bulgară;

Beleaeva Svetlana – profesoară, fondatoare a primului liceu classic din Chișinău, promotoare a metodelor inovative în educație;

Boincean Boris – doctor habilitat in științe agricole, profesor cercetător, expert în agricultura durabilă și cea ecologică;

Bran Paul (post-mortem) – primul rector al Academiei de Studii Economice din Moldova;

Breahna Elizaveta – oenologă, expertă în vinificație și coordonatoare a programelor de îmbunătățire și asigurare a calității vinului;

Bulat Nicolae – istoric, director al Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca;

Buzilă Varvara – etnografă, cercetatoare științifică, coordonatoare la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală;

Chiperi Andrei – antrenor emerit al Lotului Național de Lupte Feminine;

Chiperi Petru – antrenor emerit al Lotului Național de Lupte Feminine;

Curdoglo Constantin – profesor, membru al Uniunii Scriitorilor găgăuzi;

Gulea Aurelian – academician, doctor habilitat în științe chimice, profesor universitar;

Iașcenco Tudor (post-mortem) – jurnalist, fondator al ziarului „Cuvântul”, cofondator al Asociației Presei Independente;

Ilcu Veronica – asistentă parentală profesionistă în satul Teșcureni, raionul Ungheni;

Iordachescu Viorel – Mare maestru internațional, cofondator al Academiei Naționale de șah din Moldova;

Lungu Alexandru – medic microbiolog, șef al Depozitului Național de Vaccinuri;

Lungu Valentina – coordonatoare a Programului educational „Pas cu Pas” în Republica Moldova, directoare a școlii-grădinițe nr. 152 „Pas cu Pas” din municipiul Chișinău;

Mițul Valeriu (post-mortem) – primar al comunei Corjova, raionul Dubăsari;

Muravschi Valeriu (post-mortem) – Prim-ministru (1991 – 1992);

Naforniță Valentina – soprană, solista Operei de Stat din Viena;

Paulencu Ioan – cântăreț de operă, scenarist, regizor;

Pîntea Constantin – bioinginer la Institutul de Medicină Urgentă;

Pojoga Nicolae – fotograf documentalist, profesor universitar, reporter special și expert de țară pentru jurnalismul în situații extreme;

Popa Tatiana – fondatoare a Muzeului de artizanat „Casa Părintească” din satul Palanca, raionul Călărași;

Romanciuc Vasile – poet, traducător, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova;

Sandu Maria – cercetătoare științifică la Institutul de Ecologie și Geografie;

Ștefăneț Anatol – compozitor, violonist, fondator al Formației ethno-jazz „Trigon”;

Tamazlîcaru Andrei – folclorist, etnomuzicolog, fondator al Ansamblului „Tălăncuța”;

Țîbuleac Tatiana – scriitoare, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova;

Țurcan Veaceslav-lacob (post-mortem) – fondator Amnesty International Moldova.

#Maia Sandu #Ordinul Republicii #Președinție

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.