Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, a prezentat în cadrul unui briefing de presă conceptul unei inițiative care a fost înregistrată ieri și ține de așa-zisele extrase.

„Orice persoană care a administrat o afacere, a avut de-a face cu birocrația din țara noastră, știe foarte bine acest fenomen pe nume extras. Ele este enervant, complicat pe alocuri și foarte inutil în secolul 21. Mergi la un ghișeu ca să ridici informația care îți aparține și să-l duci la alt ghișeu”, explică Dumitru Alaiba.

Potrivit deputatului PAS, intenția este de a elimina aceste extrase.

„În practică, ele vor fi digitalizate, astfel încât să reprezinte un minim disconfort pentru antreprenori și cetățeni și un minim risc de corupție”, a precizat Dumitru Alaiba.

În acest context, Alaiba a menționat că următoarele documente vor fi digitalizate:

– certificatul privind lipsa sau existența datoriilor la bugetul de stat;

– extrasul din registrul bunurilor imobile;

– informația privind stagiul de cotizare;

– cazierul judiciar;

– informația din registrul de stat și din actele de constituire ale persoanei juridice.

Potrivit deputatului, va fi posibilă generarea electronică a extraselor, semnată prin intermediul cabinetului personal al antreprenorului sau al cetățeanului.

Totodată, Alaiba a precizat că la momentul actual nu există motive ca acest serviciu să coste, respectiv, acest serviciu electronic va fi fără plată.

De asemenea, prin acest proiect care a fost prezentat astăzi, au fost introduse modificări la codul de executare al Republicii Moldova, care au menirea de a crea condițiile legale pentru utilizarea instrumentelor electronice în interacțiunea autorităților și instituțiilor publice cu executorii judecătorești în contextul procedurilor de executare.

Dumitru Alaiba a mai dat asigurări că proiectul va fi votat în a doua lectură, chiar în această toamnă.

#Dumitru Alaiba #extrase #initiativa

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot