Colaboratorii FBI au efectuat percheziții la domiciliul omului rus de afaceri, Oleg Deripaski, scrie Realitatea.md cu referire la BBC. Din anul 2018, Deripaska a fost supus sancțiunilor instituite de SUA.

Din imaginile publicate de o jurnalistă NBC, Laura Strickler, la ușa de intrare în casă se aflau oamenii legii, care au îngrădit accesul în clădire și au adus cu ei aparate speciale de iluminare. Sursa mai scrie că deocamdată nu se cunosc motivele perchezițiilor.

Reprezentanta lui Deripaska, Larisa Beleaeva a confirmat înfăptuirea perchezițiilor la domiciliile rudelor din Washingotn și New York. „Acestea au loc în baza a două ordonanțe, legate de sancțiunile americane. Dar, cele două case, în care se fac perchezițiile, nu se află în proprietatea lui Oleg Deripaska”, a spus Beleaeva.

Oleg Deripaska e situat pe locul 37 printre cie mai bogați oameni de afaceri din Rusia, potrivit Forbes. Averea lui s-ar ridica la 16,8 mlrd de dolari. El este un oligarh rus, fost partener de afaceri al juristului american Paul Manafort, care a condus staff-ul electoral al lui Donald Trump în iunie-august 2016.

Miliardarul rus a fost inclus în lista celor, pe care Ministerul de Externe al SUA îi consideră apropiați președintelui rus, Vladimir Putin. Numele lui Deripaska a figurat în dosarul privind implicarea forțelor rusești în campania electorală din SUA.

Sancțiunile împotriva lui Deripaska au fost aplicate în 2018. Iar în anul 2019, SUA a anulat sancțiunile contra a 3 companii conduse de Deripaska, după ce el a renunțat la funcțiile de conducere a acestora. Peste un an Bloomberg scria că autoritățile din UE au transmis celor din SUA un raport, din care reieșea că Deripaska și-a păstrat o influență puternică în compania En+, pe când cei din companie au negat acest lucru.

#FBI #tensiuni SUA-Rusia

Peste 3.000 de camioane au traversat în ultimele 24 de ore punctele vamale ale Republicii Moldova, în ambele direcții. Traficul este în creștere din cauza exporturilor de cereale, a schimbării rutelor comerciale și a numărului mai mare de transporturi de mărfuri din Ucraina care tranzitează țara noastră, anunță Serviciul Vamal (SV).

Pentru a evita cozile la frontieră, autoritățile le recomandă transportatorilor să aleagă punctul de trecere în funcție de traseu și de tipul mărfurilor transportate. Cei care merg spre Leușeni–Albița sau Sculeni–Sculeni cu camioane goale pot opta, în funcție de itinerar, pentru punctele de trecere Cahul–Oancea sau Costești–Stânca.

În cazul camioanelor care transportă marfă, alegerea traseului depinde și de controalele necesare. De exemplu, dacă mărfurile trebuie să treacă prin verificări fitosanitare sau sanitar-veterinare, transportatorii trebuie să aleagă un punct vamal unde sunt disponibile aceste servicii. Totodată, prin Cahul–Oancea pot ieși din țară camioanele încărcate cu mărfuri ale companiilor care au statut de operator economic autorizat (AEO).

Pentru a reduce timpul de așteptare la Costești–Stânca, transportatorii pot folosi sistemul de programare electronică BQS. Acesta le permite să își planifice din timp plecarea de la depozit și sosirea la frontieră.

SV recomandă și folosirea sistemului NCTS, prin care declarația de tranzit poate fi completată și transmisă electronic înainte ca camionul să ajungă la frontieră. În acest fel, autoritățile vamale pot primi din timp informațiile necesare pentru pregătirea formalităților.

De asemenea, transportatorii pot depune în avans declarația sumară de intrare în Uniunea Europeană (ENS), inclusiv de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă au acces la sistemele informatice necesare. Această declarație este obligatorie pentru intrarea mărfurilor în UE și trebuie depusă separat de declarația de tranzit prin NCTS.

Pentru a evita aglomerația, autoritățile recomandă transportatorilor să își împartă cursele pe zile și intervale orare diferite și să verifice situația traficului înainte de plecare. De asemenea, pregătirea din timp a documentelor necesare poate grăbi trecerea frontierei.

SV menționează că ține legătura cu autoritățile din România pentru a coordona activitatea la punctele de trecere. În posturile cu trafic intens a fost suplimentat personalul, iar cele două părți caută soluții pentru a procesa mai repede camioanele și a folosi cât mai eficient infrastructura existentă.