Este o zi istorică pentru cea mai puternică criptomonedă din lume, Bitcoin, care a depășit valoarea de 66.000 de dolari, după lansarea primului fond de plăți cu Bitcoin, relatează Euronews.

Potrivit sursei, această criptomonedă valora mai puțin de 1 dolar (0,85 de eurocenți), în urmă cu 12 ani, iar în prezent valorează 66.273 de dolari. Este o creștere de peste 50% comparativă cu o lună în urmă și de peste 450% față de acum un an.

Criptomoneda a beneficiat în ultima lună datorită lansării primului fond de tranzacționare (ETF) legat de prețul său la Bursa din New York. Investitorii speră că noile fonduri de acest tip vor putea intra pe piața criptomonedelor, cu utilizarea acestui produs financiar.

Prima sesiune de tranzacționare la bursă ar fi fost un succes, deoarece fondul a înregistrat 24,4 milioane de tranzacții și a încheiat sesiunea la un nivel mult mai ridicat.

„Acest lucru arată că există un interes puternic al investitorilor pentru expunerea pe Bitcoin”, a spus Fawad Razaqzada, analist la ThinkMarkets. El a adăugat că achiziționarea de active ale acestui fond nu reprezintă o investiție directă în Bitcoin.

Cumpărând acțiuni ale acestui nou fond, investitorii nu vor paria direct pe Bitcoin, a explicat el. Banii lor vor fi investiți în contracte viitoare legate de criptomonedă.

Aspectul indirect al acestei investiții a fost crucial pentru autoritatea de reglementare a pieței din SUA, SEC, care a avertizat în mod regulat despre volatilitatea ridicată a Bitcoin. Autorităţile de reglementare au ezitat să ia o poziţie pe subiectul criptomonedelor, a căror reţea descentralizată este deificil de controlat.

Multe companii de renume de pe Wall Street au anunțat că vor demara noi proiecte folosind criptomonedele, în ultimele 12 luni. Un an în urmă, gigantul Paypal a lovit prețurile lansând servicii de cumpărare, vânzare și achitare folosind criptovalutele.

#nivel record #plata cu Bitcoin

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.