O nouă promisiune îndeplinită de echipa Partidului „ȘOR” din Orhei. Drumul Susleni-Jora de Mijloc, cel mai mare proiect de infrastructură de la destrămarea Uniunii Sovietice încoace, a fost dat în exploatare după o reabilitare completă. Construirea acestui tronson de drum, care are o lungime de aproape 10 kilometri, este prima promisiune făcută de liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, în 2018, atunci când colega lui, Marina Tauber, a candidat și a obținut funcția de primar al comunei Jora de Mijloc.

Tronsonul de drum Susleni-Jora de Mijloc asigură accesul rutier pe asfalt spre orașul Orhei pentru opt localități: Jora de Sus, Jora de Mijloc, Jora de Jos, Lopatna, Vâșcăuți, Bulăiești, Mârzaci și Mîrzești. În 24 octombrie, au fost inaugurați primii cinci kilometri de drum, cu o lună mai devreme decât termenul planificat. Ceilalți cinci kilometri vor fi dați în exploatare în curând. Cei patru mii de locuitori ai comunei Jora de Mijloc, dar și oamenii din celelalte sate din preajmă sunt bucuroși că nu-și vor mai pune viața în pericol și nu vor mai trebui să piardă ore șir ca să ajungă la destinație.

„ Acum putem circula normal, nu mai sunt acele gropi, acel dezastru care nu era observat de nimeni ani în șir. Datorită Partidului „ȘOR”, Consiliului raional, oamenilor care lucrează pentru oameni și care ascultă doleanțele cetățenilor. Suntem foarte mulțumiți pentru acest proiect mare”, a spus o femeie.

Potrivit primarului comunei Jora de Mijloc, Sergiu Labliuc, acest proiect va contribui la dezvoltarea economică a localității Jora de Mijloc, dar și a celorlalte sate din raionul Orhei și va impulsiona turismul.

„Le mulțumim tuturor celor care s-au ținut de cuvânt, în special liderului Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, și doamnei deputat Marina Tauber, pentru faptul că, în prezent, avem un drum european, modern, care leagă localitatea noastră de centrul raional. Știm că nu a fost o decizie ușoară, proiectul este unul costisitor, dar orice efort a meritat. Acest drum ne oferă o perspectivă de dezvoltare economică și culturală. Comuna Jora de Mijloc va deveni, astfel, cunoscută nu doar prin horticultură, ci și prin agroturism, turism istoric, religios”, a menționat primarul comunei Jora de Mijloc.

Primarul municipiului Orhei, Pavel Verejanu, a accentuat că renovarea acestui drum reprezintă o dovadă în plus că echipa Partidului „ȘOR” se ține de cuvânt și că-și îndeplinește promisiunile făcute.

„Știu cât de mult și-au dorit locuitorii comunei Jora de Mijloc să aibă un drum bun. Este de menționat faptul că tot ce a promis echipa lui Ilan Șor, din 2015 încoace, s-a îndeplinit și că va continua să facă tot ceea ce-i stă în putință, astfel încât ziua de mâine să fie mai bună decât cea de azi”, a afirmat Pavel Verejanu.

Președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu, a recunoscut că a rămas surprins de promisiunea privind renovarea drumului Jora de Mijloc-Susleni și mult timp nu i-a venit să creadă că acest angajament va fi îndeplinit.

„Reconstrucția acestui drum a fost prima promisiune a lui Ilan Șor pe care a făcut-o în raionul Orhei, după rezolvarea problemelor din municipiu. Când am făcut lista tuturor problemelor, pe care comuna Jora de Mijloc le avea și le mai are, primul pe listă a fost renovarea drumului de legătură Jora de Mijloc și Susleni. Atunci, am crezut că Ilan Șor a promis din fierbințeală electorală că va repara acest drum, în cel mai scurt timp. Nu a trecut mult timp și s-a trecut la acțiuni, iar acest drum a continuat să fie primul pe lista de priorități, ceea ce m-a surprins. Aceasta este încă o dovadă că echipa Partidului „ȘOR” se ține de cuvânt”, a menționat Dinu Țurcanu.

La evenimentul de inaugurare a celor cinci kilometri de drum au participat președintele de onoare al Partidului „Șor”, Valeri Klimenko, precum și vicepreședinții Partidului „ȘOR”, Sergiu Sîrbu și Vitalie Balinschi, care au declarat că se bucură că datorită acestui drum localitățile din comuna Jora de Mijloc, dar și din celelalte localități se vor dezvolta.

„Fiind băștinaș din raionul Orhei cunosc foarte bine cum a fost acest drum. Îmi amintesc că toate guvernările au promis că-l vor repara. Mă bucur că echipa noastră a reușit să facă acest lucru. Sper că rând pe rând vom reconstrui toate drumurile din Orhei, dar și din toată țara. Pentru asta nu trebuie decât să aveți încredere în noi”, a declarat Vitalie Balinschi.

Totodată, reprezentanții din conducerea Partidului „ȘOR”, Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Igor Himici s-au arătat mândri că au contribuit la realizarea acestui proiect amplu și au dat asigurări că vor depune eforturi pentru a moderniza toată țara.

De asemenea, deputatul Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, fostul primar al comunei Jora de Mijloc, a declarat următoarele:

„De obicei, când veneam la Jora de Mijloc, eram nevoită să-mi iau încălțăminte de schimb, pantofi sport sau orice altceva. Astăzi, mi-am permis să vin cu pantofi cu toc. I-am asigurat pe localnici, mai în glumă, mai în serios, că vor avea drumuri atât de bune, încât femeile vor putea merge pe tocuri prin sat, fără nicio problemă. Mi-am îndeplinit atunci această promisiune și am testat personal, pe tocuri, drumurile. Și șoferii nu vor mai avea mari bătăi de cap și nu vor mai trebui să-și repare des mașinile. Mă bucur că noi am reușit să realizăm acest proiect și îi mulțumesc dlui Ilan Șor pentru contribuție și că se ține de cuvânt”, a declarat deputatul Marina Tauber.

La rândul său, liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, susține că pentru Partidul „ȘOR” politica nu înseamnă discuții abstracte și nici îndemnuri sterile, ci să lucreze pentru oameni, pentru confortul și bunăstarea lor.

„În timp ce puterea și opoziția s-au încleștat într-o luptă goală și zadarnică, care nu aduce niciun folos nimănui, noi, cei din Partidul „ȘOR”, construim. Cei cinci kilometri de drum proaspăt asfaltat dintre Sulseni și Jora de Mijloc costă mai mult decât zeci de ore de discuții sterile și lupte cu morile de vânt. Construcția și reparația drumurilor, renașterea satelor și orașelor, aprinderea luminii pe străzile întunecoase, reparația grădinițelor, școlilor, spitalelor, amenajarea terenurilor de joacă și sport – iată care este ideologia noastră. Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui proiect important și pentru că au avut răbdare și încredere în noi”, a declarat Ilan Șor.

Drumul Jora de Mijloc – Susleni a costat 60 de milioane de lei. 54 de milioane de lei au fost alocați din bugetul de stat, în urma amendamentelor depuse de către deputații fracțiunii Partidului „ȘOR”. Alte aproape șase milioane de lei au fost acordați de către Consiliul raional Orhei. Acest tronson de drum are o lungime de 9,6 kilometri și o lățime de peste șase metri.

#Orhei #Partidul Șor #proiecte

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.