Calea Ferată a Moldovei (CFM) a fost delapidată în ultimul deceniu de peste 1,5 miliarde de lei. Întreprinderea se află acum în prag de faliment, iar statul trebuie să ia măsuri urgente pentru a salva „coloana vertebrală a economiei”. Concluziile se conțin în raportul Comisiei de anchetă care a fost creată în Parlament și prezentat astăzi în plenul Legislativului.

Președintele Comisiei, Oleg Lipski, a declarat plenului că declinul acestei întreprinderi strategice ale statului a început din cauza administrării defectuoase, milioanelor investite în vânt, cheltuielilor nejustificate, schemelor ilicite, contractelor dubioase și licitațiilor trucate.

Deputatul a prezentat și câteva cifre care dovedesc că administrațiile care s-au schimbat în ultimii zece ani la această instituție au acționat în detrimentul companiei și a statului. Astfel, prejudiciile din cauza utilizării ineficiente a combustibilului doar în doi ani se ridică la 23 de milioane de lei. Din cauza obiectelor nefinisate compania a pierdut 64 de milioane de lei.

Lucrările lăsate de izbeliște pe tronsonul de cale ferată Cahul-Giugiulești au adus pierderi de 502 milioane de lei. Cheltuieli neîntemeiate – 20 de milioane de lei, casări dubioase – 1,5 milioane de lei de lei, cazuri de administrare eficientă – 59 de milioane de lei, contracte dubioase – prejudicii de 25 de milioane de lei, transport fără bilete – peste 132 de milioane de lei, sunt câteva ilegalități depistate de Comisie. De asemenea, CFM a trebuit să achite diferite penalități de 10,5 milioane de lei.

Totodată, din cele cinci locomotive reparate în România, pentru care statul a achitat 8 milioane de lei, trei „stau sub gard”.

„Au fost cumpărate două mașini pentru a instala traverse pe calea ferată. Aproape un milion de euro. Mașinile nu lucrează, taie iarbă și crengi, ele nu instalează traverse. Oamenii cară în mâini aceste traverse care au peste 300 de kg, iar mașinile special procurate pentru aceasta se folosesc pentru a cosi iarba. În total, putem spune că CFM în 10 ani a fost delapidată de peste 1,5 miliarde de lei. Dar aceasta este o cifră optimistă”, a declarat Lipski.

Președintele comisiei de anchetă a menționat că de la 12 mii de angajați, în 2010, în prezent CFM a rămas cu 6 mii de lucrători.

Deputatul a mai declarat că nicio persoană cu funcție de răspundere de la CFM nu a fost condamnată în urma tuturor ilegalităților care au fost depistate. În toată această perioadă doar 6 mașiniști și-au primit pedepsele pentru furt de motorină.

În raportul său, Comisia de anchetă a venit și cu un șir de recomandări către Guvern și Procuratura Generală.

„Noi propunem Guvernului de a asigura eficientizarea Căii Ferate, să asigure o monitorizare riguroasă a achitărilor, marfa voluminoasă să fie transportată prin intermediul căilor ferate nu pe drumuri, astfel încât și CFM să aibă de lucru. Recomandăm Procuraturii Generale examinarea legalității și temeinicii emiterii ordonanței de clasare a cauzelor penale ce au ca obiect investigarea patrimoniului și acțiunile sau inacțiunile angajaților CFM pentru anii 2010-2020. Din 44 de cauze penale deschise, 80% din ele sunt clasate sau închise. Întreprinderea măsurilor pentru recuperarea mijloacelor financiare delapidate de la Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova”, a recomandat Lipski.

Raportul Comisiei parlamentare de anchetă urmează să fie făcut public.

#CFM #comisie de anchetă #parlament #raport

Tamara Eidelman, profesoară de istorie din Rusia, stabilită din 2022 în Portugalia, a publicat pe canalul său de YouTube cu 18, milioane de urmăritori o lecție despre istoria Republicii Moldova. În peste două ore de relatări, de la Dacia și Imperiul Roman, până la războiul de pe Nistru, autoarea blogului a făcut numeroase mențiuni despre „românizarea” populației localnice, scrie Disinfo.md.

Eidelman a încercat să explice diferența dintre limba română și „pretinsa” moldovenească, după anexarea teritoriului actual al Moldovei la Imperiul Rus în 1812 și revenirea Basarabiei în componența României în 1918. Întâmplător sau nu, dar contrar declarațiilor sale despre „românizare”, în relatările despre limba vorbită ea a prezentat exact opusul – cum propaganda rusă a creat artificial limba moldovenească prin intermediul controversatului Leonid Madan, care a elaborat „Gramatika Moldoveniaskî”, publicată la Tiraspol în 1929.

Ce-i drept, Eidelman uită să spună că autorul acestei cărți a fost arestat ulterior de regimul stalinist și condamnat la pedeapsă capitală, iar cercetările lui au fost ulterior retrase.

Eidelman a mai relatat că minoritățile nu erau luate în seamă în perioada guvernării românești și, în opinia sa, autoritățile au impus utilizarea grafiei latine, fără a lua în considerare că localnicii nu o posedă. Potrivit lecției sale, cursurile de limbă română ar fi fost boicotate de localnici.

Potrivit sursei citate, declarațiile despre românizare par a fi similare celor din perioada URSS și cele pe care le promovează actualmente Kremlinul. Pogromul din Chișinău a fost asociat de Eidelman cu activitatea intelectualilor naționaliști.

De asemenea, profesoara a mai rostit și celebra zicală sovietică „ca să fii ministru, trebuie să fii de peste Nistru”, utilizată în perioada URSS, când Moscova promova frecvent în funcții de nivel înalt persoane născute pe malul stâng al fluviului. În opinia sa, o bună parte a reprezentanții elitei vremii veneau de pe teritoriul actualei regiuni transnistrene.

Relatând despre războiul din 1992, Eidelman a povestit cum Igor Smirnov și preluat puterea în stânga Nistrului, dar a evitat să facă referiri prea directe la implicarea Rusiei la declanșarea conflictului, afirmă că președintele rus de pe Boris Elțin atunci și-ar fi dorit, de fapt, încetarea acțiunilor militare.

Profesoara a elogiat subtil și influența generalului Lebedi asupra finalizării războiului, menționând că el ar fi utilizat strategia ofensivei, pentru a pune capăt conflictului militar prin demonstrarea puterii. Mai exact, în opinia sa, astfel militarii ar fi presat Moldova să renunțe la apărare.

Eidelman crede că pacea ar fi fost semnată, pentru că forțele țării noastre înțelegeau că pierd. De ce Elțin a trebuit să îl trimită în Moldova pe Lebedi, totuși, dar și cum a ajuns aici Armata a 14-a a Rusiei, profesoara nu a explicat. Mai mult a povestit despre cum a prins Smirnov momentul ca să consolideze în jurul său minoritățile care nu erau de acord cu vocile politice naționaliste de la Chișinău.

Dacă utilizarea narativelor Moscovei în lecția sa de istorie de către Tamara Eidelman este urmare și influență a studiilor sovietice, lipsa altor informațiilor veridice despre istoria Moldovei ori există alte motive pentru a le promova, poate răspunde doar autoarea.

Cert este că, printre fapte dovedite științific, în lecția sa s-au scurs mai multe falsuri și dezinformări care erau inoculate moldovenilor încă din perioada sovietică.

Reacția internauților nu s-a lăsat așteptată, iar publicul din Moldova, chiar și cel vorbitor de rusă, i-a reproșat profesoarei că promovează ideile propagandei Kremlinului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tamara Eidelman urmează să vină în Republica Moldova, pentru a susține lecții de istorie, în luna noiembrie. Deocamdată nu este clar dacă, după scandalul cu prelegerea ei de pe YouTube, această vizită nu va fi anulată.

#istorie #Moldova #propagandă #Rusia