Calea Ferată a Moldovei (CFM) a fost delapidată în ultimul deceniu de peste 1,5 miliarde de lei. Întreprinderea se află acum în prag de faliment, iar statul trebuie să ia măsuri urgente pentru a salva „coloana vertebrală a economiei”. Concluziile se conțin în raportul Comisiei de anchetă care a fost creată în Parlament și prezentat astăzi în plenul Legislativului.

Președintele Comisiei, Oleg Lipski, a declarat plenului că declinul acestei întreprinderi strategice ale statului a început din cauza administrării defectuoase, milioanelor investite în vânt, cheltuielilor nejustificate, schemelor ilicite, contractelor dubioase și licitațiilor trucate.

Deputatul a prezentat și câteva cifre care dovedesc că administrațiile care s-au schimbat în ultimii zece ani la această instituție au acționat în detrimentul companiei și a statului. Astfel, prejudiciile din cauza utilizării ineficiente a combustibilului doar în doi ani se ridică la 23 de milioane de lei. Din cauza obiectelor nefinisate compania a pierdut 64 de milioane de lei.

Lucrările lăsate de izbeliște pe tronsonul de cale ferată Cahul-Giugiulești au adus pierderi de 502 milioane de lei. Cheltuieli neîntemeiate – 20 de milioane de lei, casări dubioase – 1,5 milioane de lei de lei, cazuri de administrare eficientă – 59 de milioane de lei, contracte dubioase – prejudicii de 25 de milioane de lei, transport fără bilete – peste 132 de milioane de lei, sunt câteva ilegalități depistate de Comisie. De asemenea, CFM a trebuit să achite diferite penalități de 10,5 milioane de lei.

Totodată, din cele cinci locomotive reparate în România, pentru care statul a achitat 8 milioane de lei, trei „stau sub gard”.

„Au fost cumpărate două mașini pentru a instala traverse pe calea ferată. Aproape un milion de euro. Mașinile nu lucrează, taie iarbă și crengi, ele nu instalează traverse. Oamenii cară în mâini aceste traverse care au peste 300 de kg, iar mașinile special procurate pentru aceasta se folosesc pentru a cosi iarba. În total, putem spune că CFM în 10 ani a fost delapidată de peste 1,5 miliarde de lei. Dar aceasta este o cifră optimistă”, a declarat Lipski.

Președintele comisiei de anchetă a menționat că de la 12 mii de angajați, în 2010, în prezent CFM a rămas cu 6 mii de lucrători.

Deputatul a mai declarat că nicio persoană cu funcție de răspundere de la CFM nu a fost condamnată în urma tuturor ilegalităților care au fost depistate. În toată această perioadă doar 6 mașiniști și-au primit pedepsele pentru furt de motorină.

În raportul său, Comisia de anchetă a venit și cu un șir de recomandări către Guvern și Procuratura Generală.

„Noi propunem Guvernului de a asigura eficientizarea Căii Ferate, să asigure o monitorizare riguroasă a achitărilor, marfa voluminoasă să fie transportată prin intermediul căilor ferate nu pe drumuri, astfel încât și CFM să aibă de lucru. Recomandăm Procuraturii Generale examinarea legalității și temeinicii emiterii ordonanței de clasare a cauzelor penale ce au ca obiect investigarea patrimoniului și acțiunile sau inacțiunile angajaților CFM pentru anii 2010-2020. Din 44 de cauze penale deschise, 80% din ele sunt clasate sau închise. Întreprinderea măsurilor pentru recuperarea mijloacelor financiare delapidate de la Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova”, a recomandat Lipski.

Raportul Comisiei parlamentare de anchetă urmează să fie făcut public.

#CFM #comisie de anchetă #parlament #raport

Microbiomul intestinal are un rol esențial în funcționarea sistemului imunitar. Aproximativ 70-80% dintre celulele imunitare ale organismului se află la nivelul tractului digestiv, iar alimentația, somnul, stresul și mișcarea pot influența echilibrul florei intestinale.

Medicul Ioana Berciu a explicat, la rubrica „Sfat de Sănătate” de la Antena 3 CNN, ce putem face pentru a ne menține imunitatea în sezonul rece și de ce este important să avem grijă de microbiomul intestinal.

Alimentația este unul dintre cei mai importanți factori care influențează echilibrul acestuia. Medicul recomandă o dietă echilibrată, bazată pe alimente naturale, cu un consum redus de produse ultraprocesate, zaharuri rafinate și prăjeli. Totodată, ea atrage atenția că stresul, sedentarismul și lipsa somnului pot afecta microbiomul.

„Murăturile fac parte din alimentele fermentate care au beneficii în ceea ce privește echilibrul microbiomului intestinal. Însă nu doar murăturile, ci aș menționa și fibrele”, a explicat Ioana Berciu.

Fibrele nu contribuie doar la reglarea tranzitului intestinal. Prin fermentarea lor de către microbiom se formează metaboliți care susțin funcția de barieră a intestinului și participă la reglarea răspunsului imun.

„Înseamnă că intestinul lasă să treacă doar ceea ce este benefic pentru organism și se comportă ca o barieră împotriva agenților patogeni și a toxinelor”, a explicat medicul, subliniind că produșii rezultați din metabolizarea fibrelor pot transmite semnale și către anumite celule imune.

Cum aflăm dacă avem un microbiom echilibrat

Există teste care pot analiza microbiomul intestinal, însă rezultatele trebuie interpretate cu atenție și în contextul stării generale de sănătate. Potrivit Ioanei Berciu, aceste investigații sunt recomandate de medic, deoarece rezultatul unui test, luat separat, nu oferă suficiente informații pentru o evaluare completă.

„Există tot felul de teste moderne și tot felul de analize pe care putem să le facem pentru a vedea dacă avem microbiom echilibrat, aș spune mai degrabă decât sănătos. Însă aceste analize, aceste teste specifice, cum ar fi testul de microbiom intestinal, este bine să fie făcute la recomandarea medicului și interpretate într-un context clinic”, a precizat aceasta.

Medicul a atras atenția și asupra rolului vitaminei D, precum și asupra importanței absorbției nutrienților pentru menținerea echilibrului organismului și funcționarea sistemului imunitar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cum introducem fibrele și alimentele fermentate în dietă

Pentru susținerea microbiomului, Ioana Berciu recomandă creșterea treptată a aportului de fibre, mai ales în cazul persoanelor care nu consumă în mod obișnuit astfel de alimente. Introducerea bruscă a unei cantități mari de fibre poate fi dificil de tolerat de unele persoane.

Alimentele fermentate pot contribui, de asemenea, la menținerea echilibrului microbian intestinal. Pe lângă murături, medicul menționează iaurtul, chefirul și alte produse fermentate.

Murături în oțet sau în saramură?

Pentru cei care vor să includă murături în alimentație, medicul recomandă variantele în sare, cu o atenție deosebită la cantitatea consumată.

„Murăturile în sare, dar atenție la aportul de sare. Da, murăturile în sare, însă mare atenție la aportul de sare, să nu depășim aportul de sare recomandat pe zi, mai ales la pacienții cardiovasculari”, a concluzionat Ioana Berciu.

#muraturi