Salariile angajaților din sistemul public de sănătate ar putea crește cu 40 la sută, începând cu 1 iulie 2021. Asta prevede o inițiativă legislativă, elaborată de deputații Platformei „Pentru Moldova” și ai Partidului „ȘOR”. Potrivit unuia dintre autorii proiectului, Ruxanda Glavan, de această majorare vor beneficia nu doar cadrele medicale, cum s-a întâmplat anterior, ci toți angajații din sistem, în total fiind vorba de aproximativ 45.000 de persoane.

Glavan a mai adăugat că majorarea va costa bugetul de stat în jur de 690 de milioane de lei, banii fiind disponibili în soldurile cumulative ale Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. Deputatul a mai menționat că, în condițiile în care Moldova nu are un Guvern cu împuterniciri depline, singura instituție care poate promova această inițiativă este Parlamentul și i-a îndemnat pe deputați să susțină proiectul.

„Sper din toată inima că acest proiect va avea susținerea tuturor deputaților din Parlament care declară că vor să ajute sistemul sănătate, care declară armistițiu în tot ceea ce înseamnă lupta cu COVID-ul și care nu uită de fiecare dată să prezinte plecăciuni eroilor în alb”, spus Glavan în cadrul unui briefing de presă.

La rândul său, deputatul Partidului „ȘOR”, Igor Himici, a menționat importanța acestei inițiativa și a necesității susținerii sistemului medical, care trece printr-o perioadă extrem de dificilă din cauza pandemiei.

„Știm că toți cetățenii au nevoie de salarii mai mari, știm că majoritatea concetățenilor noștri trăiesc greu. Noi venim însă astăzi cu propunerea să ridicăm nivelul de viață al angajaților spitalelor. Ulterior, vom veni cu astfel de inițiative și pentru alte categorii de cetățeni”, a concluzionat Igor Himici.

Deputații au mai precizat că vor cere examinarea în regim prioritar a acestei inițiative.

#Partidului „ȘOR”#Pentru Moldova #Ruxanda Glavan

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.