Are un apartament care valorează peste 260 000 de lei, un garaj de peste 5 000 de lei și o conduce o mașină fabricată în anul 2013. Vorbim despre noul șef al Agenției „Moldsilva”, Vadim Stîngaci. Anterior, acesta a deținut funcția de șef adjunct al Inspectoratului pentru Protecția Mediului.

Potrivit declarației de avere depusă de Stîngaci pentru anul 2020, acesta indică că a ridicat peste 137 000 de lei de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului, acolo unde a deținut totodată și funcția de director interimar. Alte aproape 10 000 de lei incluși în declarația de avere, Stîngaci îi declară că i-ar fi obținut de la Biroul Notarial „Aureliu Șindilă”.

Anul trecut, Stîngaci mai declară că a încasat 8 400 de lei, indemnizație de la „Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice”.

Noul director al „Moldsilva” indică că deține un apartament de 49 de metri pătrați în valoare de peste 263 000 de lei și un garaj de peste 5 200 de lei. Stîngaci mai indică două terenuri agricole pe care le-ar fi primit drept donație.

Actualul director al agenției se plimbă cu o mașină, fabricată în 2013, dar pe care a achiziționat-o în 2019 cu 170 000 de lei. Este vorba de un Volkswagen Jetta.

Realitatea.md precizează că, pentru fotoliul de director al „Moldsilva”, Vadim Stîngaci a concurat la proba interviului cu alți trei candidați: Covali Victoria, Munteanu Nicolae și Caisîn Valeriu. Vadim Stîngaci a deținut anterior funcția de șef-adjunct al Inspectoratului pentru Protecția Mediului.

Conncursul a fost organizat după ce fostul director al Agenției „Moldsilva”, Dumitru Cojocaru, numit în funcția de directorîn data de 24 ianuarie 2020, s-a pensionat.

#declaratia de avere #director #Moldsilva

Republica Moldova se află într-un moment decisiv. Independența, integrarea europeană, războiul din Ucraina, relația cu România și problema transnistreană sunt teme care vor defini viitorul țării, ajunsă la 35 de ani de independență.

Sunt voci din opoziția parlamentară și din mediul de experți care consideră că speranța într-o integrare rapidă, cu încheierea negocierilor în 2028 și semnarea Tratatului de aderare în 2030, nu mai este atât de sigură. Problema nu ar fi la Chișinău, ci la Bruxelles. În acest moment, nimeni nu pare dispus să-și asume un calendar clar pentru extindere, nici măcar în cazul statelor din Balcanii de Vest, mult mai avansate în proces și care negociază de peste un deceniu.

În același timp, puțini își doresc astăzi o „decuplare” a Republicii Moldova de Ucraina. Iar Ucraina, în situația actuală, nu pare a fi un caz fezabil pentru o integrare rapidă. În aceste condiții, Moldova are nevoie de realism, de un plan clar și de o strategie pentru orice scenariu. Integrarea europeană trebuie să rămână obiectivul prioritar, dar trebuie luat în calcul și posibilitatea unui drum mai lung.

Cât de realist este obiectivul ca R. Moldova să semneze Tratatul de aderare la UE în 2028?
Ce trebuie să facă guvernarea până în 2028 pentru ca acest obiectiv să nu rămână doar un slogan electoral?
Care sunt cele mai dificile reforme pe care R. Moldova trebuie să le realizeze pentru a deveni stat membru al UE?
Cum explică guvernarea asistența financiară consistentă oferită de UE și percepția tot mai răspândită în rândul cetățenilor că o parte din aceste fonduri ar putea fi deturnate sau „spălate”?
Poate R.Moldova deveni membră a UE înainte de soluționarea problemei transnistrene?
Poate reintegrarea regiunii să aibă loc deja în interiorul Uniunii Europene?
Ce se va întâmpla cu trupele ruse și cum poate fi realizată o reintegrare pașnică?
Dacă drumul spre UE va fi mai lung, va exista curajul de a identifica o alternativă realistă, fără a renunța la obiectivul european?
Există riscul ca societatea să aibă așteptări prea mari de la Uniunea Europeană și să fie dezamăgită dacă schimbările nu vor veni suficient de repede?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 21 august, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este deputatul Marcel Spatari, președintele comisiei parlamentare pentru integrarea europeană.