Construcția celui mai mare butoi din lume este pe ultima sută de metri. Acesta prinde contur în satul Scoreni din raionul Strășeni, localizat la 30 km distanță de Chișinău.

Înălțimea acestuia ajunge la 6,5 metri, iar lungimea va fi de peste 10 metri. Construcția va deveni muzeul satului în care urmează să fie expuse obiecte vechi, lăsate de strămoși și va putea fi folosită și ca sală de primire a delegațiilor străine.

Conform primarei satului Scoreni, lucrările au fost sistate pentru o perioadă, din cauza majorării prețului la materialele de construcții.

„Dragi scoreneni, lume bună de pretutindeni! De ceva timp, nu v-am informat cum merg lucrările la butoiul nostru. Din motiv că, pe parcursul anului au avut loc majorări de prețuri considerabile la metal și lemn, s-a majorat și costul lucrărilor, astfel suntem în proces de căutare a surselor financiare. Din fericire, antreprenorul a decis să continue lucrările. Butoiul se îmbracă cu peliculă, pentru a fi protejat de umezeală apoi vă v-om informa despre mersul lucrărilor”, a menționat Svetlana Tabacari, primara atului Scoreni.

Costul total al proiectului se ridică la 3 milioane de lei, o parte din sumă fiind acoperită de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Migrație și Dezvoltare Locală (MiDL), iar cealaltă parte acoperită de donațiile oamenilor.

#cel mai mare butoi din lume #PNUD #Scoreni

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot