Biroul politici de reintegrare precizează că, în pofida tuturor eforturilor depuse până în prezent, contactul personal cu Adrian Glijin, reținut acum mai bine de un an de către structurile de la Tiraspol, nu a fost asigurat. Starea de sănătate și condițiile de detenție a acestuia sunt neclare, iar perspectiva eliberării din privațiune nu este comunicată. Instituția mai precizează că drepturile și libertățile tânărului continuă a fi lezate, fapt ce provoacă o foarte mare îngrijorare, scrie IPN.

„După cum se știe, cazul lui Adrian Glijin, cetățean al Republicii Moldova, domiciliat în raionul Camenca, este unul de rezonanță și, deja de aproape un an și o lună din data reținerii și privării de libertate în mod arbitrar de către reprezentanții structurilor de forță din stânga Nistrului, nu se cunosc multe detalii despre circumstanțele cazului și starea actuală a acestuia”, se arată într-un comunicat de presă al Biroului politici de reintegrare.

Totodată, prin canalul de comunicare de la nivelul oficiilor reprezentanților politici de la Chișinău și Tiraspol, au fost perfectate și remise multiple demersuri prin care s-a solicitat elucidarea motivelor recurgerii la asemenea abuzuri, circumstanțelor și temeiurilor de detenție nefondată. La fel, a fost solicitată asigurarea accesului mamei, familiei și a rudelor apropiate la locul aflării, comunicarea stării de sănătate și a condițiilor de detenție.

„Aceleași eforturi au fost făcute și prin intermediul Delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, dar și s-a încercat abordarea în comun cu alte cazuri individuale pe platforma grupurilor de lucru sectoriale. Însă, din motive independente de Chișinău, convocarea experților de profil de pe ambele maluri ale Nistrului nu a fost posibilă în acest an”, se spune în comunicat.

Potrivit Biroului pentru reintegrare, cazul lui Adrian Glijin va fi menținut în vizor și, în pofida tuturor dificultăților existente, generate de inaccesibilitatea regiunii pentru toți factorii publici și apărătorii drepturilor omului de pe malul drept al Nistrului, acest dosar va fi inclus pe agenda tuturor formatelor de dialog relevante până la soluționarea definitivă.

Săptămâna trecută, Asociația Promo-LEX a lansat Campania „Arătați-l viu”, în susținerea lui Adrian Glijin. Campania este o întrunire online în vederea determinării autorităților constituționale din Republica Moldova, celor din Federația Rusă, precum și a actorilor implicați în formatul 5+2 să se implice imediat în apărarea și eliberarea unei persoane răpite a făcut apel la autoritățile țării să se implice și să contribuie la eliberarea tânărului.

#Adrian Glijin #dosar transnistrean #lezarea drepturilor

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.