O sfidare și un atac la adresa întregii Biserici Ortodoxe din țara noastră! Astfel a reacționat Mitropolia Basarabiei la decizia Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP) prin care a fost interzisă oficierea slujbelor în biserici începând cu 25 aprilie curent, Duminica Floriilor, până după Paștele Blajinilor. A fost publicată pe site-ul oficial o scrisoare deschisă către prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi, ceea ce înseamnă data de 11 mai.

Domniei Sale

domnului Aureliu Ciocoi,

prim-ministru interimar al RM

Stimate domnule Prim-ministru interimar,

Prin prezenta, Vă aducem la cunoștință că, am aflat cu nedumerire despre ultimele hotărâri ale Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică din data de 22.04.2021 prin care s-a decis interzicerea oficierii sfintelor slujbe în incinta locașurilor de cult, în perioada 25.04.2021 – 11.05.2021. Nedumerirea vine din cauza faptului, că atunci când am fost chemați la consultări pentru luarea deciziilor ce privesc cultele am rămas impresionați de deschiderea arătată de către Domnia Voastră și, considerăm că au fost luate cele mai bune decizii, care să contribuie la diminuarea numărului de infectări și, totodată, care să nu afecteze bunul mers al vieții ecleziastice.

La baza nedumeririlor noastre stau și câteva neconcordanțe pe care dorim a vi le prezenta:

A fost permis accesul în biserici, în perioada în care numărul infectărilor era foarte mare și pe o scară ascendentă, iar acum când infectările au început să scadă suntem scoși din biserici;

Moldova a fost scoasă din zona roșie de pe harta infectărilor și totuși măsurile, în ce privește biserica s-au înăsprit;

Teatrele se deschid, deși tot sunt spații închise, cu participarea a 30% din capacitatea locurilor. La o capacitate de 500 de locuri, teoretic pot intra 150 de oameni. Majoritatea bisericilor nu au prezență în biserici mai mare de 100 de persoane. Sfințirea prinoaselor oricum se face afară, în majoritatea cazurilor. Noi nu suntem pentru ca celelate instituții să fie închise, dar nu vrem nici noi să fim închiși. Să fim tratați fără discriminare.

Daca e să ne referim la , piețe, alimentare, Super Market-uri, se poate ușor de verificat că nu se respectă, în majoritatea cazurilor distanța fizică recomandată, la case fiind adeseori cozi.

Postul a trecut aproape, majoritatea credincioșilor s-au spovedit și împărtășit, iar aglomerațiile din biserici nu vor mai fi. De ce este nevoie atunci de aceste restricții?

Biserica a înțeles prevederile Hotărârii 53 din 26 martie 2021 și și le-a asumat. În contextul situației actuale, Biserica Ortodoxă(Mitropolia Basarabiei) a transmis clericilor și credincioșilor măsurile impuse în această situație, cu recomandări suplimentare, păstrând echilibrul și responsabilitatea pentru prevenirea unor situații nedorite. Dacă noi am respectat în mare (desigur au existat, cu părere de rău și câteva excepții), de ce să fim privați de dreptul de a participa la slujbe în biserici?

Până acum nu au existat biserici care să devină focare de îmbolnăviri, și nimeni nu a demonstrat că lingurița a fost în vre-un caz de îmbolnăvire, sursă a infectării. Toți preoții folosesc lingurița după ce împărtășesc zeci, sute și poate mii de oameni și nici unul nu s–a îmbolnăvit de acolo, de Covid sau alte boli, mai contagioase decât acesta. După logica pandemică, toți preoții ar fi trebuit să fi fost infectați, împreună cu familiile. Și totuși au fost puțini din preoți infectați, dar care nu s-au infectat cu siguranță din biserică sau de la linguriță. De ce se lovește atunci în linguriță?

Și totuși, preoții nu au intervenit în organizarea, parlamentului, guvernului și a altor instituții, de ce aceste instituții i-au decizii care privesc biserica, fără a o consulta măcar?

În toată această perioadă(25.04.2021 – 11.05.2021) se oficiază și alte slujbe, la care nu participă mai mult de 10-20 de persoane. Hotărârea nu dă alternative. De ce? Dacă afară plouă sau e frig și sunt doar câteva persoane prezente, ar trebui totuși să stea afară, pentru a respecta hotărârea? 20 de persoane pot sta, în orice biserică, respectând recomandările sanitare.

Vrem să știți că apreciem grija autorităților din R. Moldova pentru sănătatea și siguranța cetățenilor, însă, pentru pacea socială, păstrarea unui climat de pace și stabilitate, în aceste momente de încercare, considerăm că este necesară consultarea tuturor factorilor de decizie, inclusiv a reprezentanților celor două mitropolii ortodoxe din R. Moldova, dar și a reprezentanților celorlalte culte.

Noi, în calitate de reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe, am îndemnat în repetate rânduri, urmare recomandărilor stabilite de către stat și Patriarhia Română, clericii din fiecare comunitate să asigure condiții de rugăciune, respectând regulile de igienă și securitate instituite de autoritățile centrale și locale, iar credincioșii să păstreze un climat de liniște și să intensifice rugăciunea ca Bunul Dumnezeu să ne ajute să depășim aceste momente de grea încercare prin care trece societatea noastră.

În acest sens, Vă aducem la cunoștință că, urmare apariției în public a hotărârii menționate, foarte mulți credincioși și-au arătat mâhnirea și întristarea față de măsura luată, prin care sunt privați de dreptul de a participa la cultul divin public în biserici (Sfânta Liturghie) așa cum se întâmplă și în alte țări în spațiile afectate de Covid – 19, ca de exemplu România unde președintele Iohannis a declarat că nu se va amesteca în felul care Biserica va sluji de Paști și că totul se va desfășura după datină. În România ca și în alte țări s-a înțeles și asumat faptul că anul trecut s-a greșit, de ce nu ar face și autoritățile noastre la fel???

În calitate de conducători ai bisericii suntem îngrijorați de reacțiile credincioșilor și efectele negative în viața comunităților, întrucât Învierea Domnului este totuși cea mai mare sărbătoare a creștinătății și trebuie să fim lăsați să o trăim după tradiția noastră bimilenară.

Pentru iradicarea epidemiilor se impune intensificarea vieții duhovnicești prin post, rugăciune, spovedanie și împărtășirea cu Sfintele Taine și Harul vindecător al acestora și nicidecum suprimarea acestora.

Considerăm că ar fi bine ca, în cel mai scurt timp, să invitați(dacă timpul permite) reprezentanții cultelor și să reformulați hotărârea, ținând cont și de părerile noastre(totuși amândouă mitropolii reprezentăm aproximativ 96% din populație):

Dacă afară vor fi condiții climatice nefavorabile(ploaie, frig, vânt e.t.c.), cine își asumă răspunderea pentru îmbolnăvirea participanților la slujbe afară, de alte afecțiuni decât Covid, gripă sezonieră, răceală ș.a.?

Apreciem măsurile de siguranță care s-au luat, dar considerăm că în privința participării credincioșilor la sfintele slujbe se impune revizuirea acestei hotărâri care să vină în sprijinul credincioșilor de a avea posibilitatea să se roage în biserici, așa cum au făcut-o timp de două mii de ani, în conformitate și cu normele moralei creștine.

Considerăm că revenirea la prevederile Hotărârii 53, care deși sunt restrictive, totuși sunt mult mai aproape de corectitudine. Ar fi un act de onoare față de credința ortodoxă, pe care o mărturisesc majoritatea cetățenilor țării noastre, față de strămoșii noștri care au mărturisit aceeași credință și față de noi înșine.

Un alt aspect important la care ne-am dori să reveniți cu o altă decizie, este Paștile Blajinilor. Dacă sunt permise slujbele afară, cu respectarea distanței de 1,5 m, de ce în cimitire, care sunt spații deschise( mai este și distanță între morminte), nu ar putea fi permis accesul, pentru a ne cinsti oamenii dragi, care nu mai sunt printre noi? Și Domnia Voastră, ca foarte mulți din cei care trăiesc în țara aceasta aveți rude decedate. Mâine noi vom fi lângă ei și poate vom dori să ne fie dată o pomană și să ne fie făcută o rugăciune la mormânt. Sunt sate unde la cimitire vin foarte puțini oameni. De ce să li se îngrădească accesul, în baza unei legi nedrepte?

Considerăm că o hotărâre, chiar și în numele binelui comun și al sănătății oamenilor, care ridică multe semne de întrebare, are multe neconcordanțe, este disproporționată și discriminatorie, trebuie anulată, revizuită și/sau înlocuită cu alta.

Este totuși Sărbătoarea Învierii, și considerăm că autoritățile, atât cele Centrale, cât și cele Publice Locale, își asumă mult prea mult, printr-o luptă, chiar și indirectă, împotriva Bisericii. „Cel ce vă urăște pe voi, pe mine M-a urât mai întâi….și cel ce Mă urăște pe mine, urăște și pe tatăl Meu”(Ioan, Cap. 15) îi încredințează Mântuitorul Hristos pe cei credincioși. De aceea este bine să ne încredințăm că, prin acțiunile noastre, nu ne facem vrăjmași ai Lui Hristos cel Înviat!

Trebuie luat în calcul și faptul că, conform ultimelor sondaje și a recensământului, aproximativ 96% din populația Republicii Moldova, sunt declarați creștini ortodocși. Drept urmare, prin această decizie, practic nedreptățiți și batjocoriți aproape 96% din cetățenii țării pe care ar trebui să îi reprezentați și să le apărați interesele, în numele, așa zisei griji pentru sănătatea lor, când piețele, magazinele, e.t.c sunt deschise, doar Bisericile închise. La cum s-a luat această decizie, putem cu tărie afirma că este o măsură luată strict împotriva Bisericii! Este o sfidare și un atac la adresa întregii Biserici Ortodoxe din țara noastră!

Toți clericii și credincioșii Mitropoliei Basarabiei, sunt indignați și nedumeriți de măsurile luate de către autorități care, deși se declară credincioși, au un comportament ateu și iresponsabil, prin deciziile luate.

Rugăm pe Bunul Dumnezeu să vă binecuvânteze cu darurile Sale cele bogate și să vă ajute în activitatea pe care o desfășurați, să Vă dăruiască multă înțelepciune, credință și curaj pentru luarea celor mai bune decizii pentru toți cetățenii țării, iar munca și efortul pe care le depuneți să vă aducă multe realizări frumoase și bucurii duhovnicești, spre binele întregului nostru popor și spre Slava lui Dumnezeu.

Semnează: Clericii și credincioșii

Mitropoliei Basarabiei

(și suntem convinși că și ceilalți creștini ortodocși din țară).

În același timp, colegii de la Publika.md au surprins cum enoriașii se înghesuie cu crenguțe pentru a le sfinți. S-a întâmplat azi la Catedrala Mitropolitană din Chișinău. Fotografia de mai sus a devenit imaginea zilei.

Amintim că creştin-ortodocşii sărbătoresc Floriile. În acest an, din cauza pandemiei de Covid-19, slujbele de Florii pot fi oficiate doar în aer liber. Enoriașii sunt obligați să poarte măști, să respecte distanţa fizică și să-și dezinfecteze mâinile.

#biserica #COVID-19 #Florii

Premierul Donald Tusk refuză să facă compromisuri în privința reformei Curții Constituționale din Polonia, după ce suspendarea conducerii instanței a scos oamenii în stradă. Opoziția vorbește despre o tentativă de lovitură de stat și pregătește o moțiune de cenzură, scrie adevărul.ro.

Premierul polonez Donald Tusk a promis că va duce până la capăt reforma Curții Constituționale. El a spus că „în unele chestiuni, compromisul nu este posibil“.

Într-un discurs televizat, sâmbătă seara, Tusk s-a arătat ferm, deși protestele din timpul nopții au obligat autoritățile să trimită forțe speciale de poliție pentru a păzi clădirea instanței. Premierul a spus că reforma este vitală pentru reluarea activității instituției, paralizate de ani de dispute politice.

Curtea, a cărei activitate este blocată de peste zece ani, a fost în centrul conflictelor privind statul de drept dintre partidul de dreapta Lege și Justiție (PiS) și Uniunea Europeană, în cei opt ani în care formațiunea a fost la putere.

După revenirea la conducere, în 2023, Tusk a încercat să anuleze schimbările făcute în sistemul judiciar. Planurile lui au fost însă blocate de președinți apropiați opoziției, care au largi puteri de veto. La începutul acestui an, președintele Karol Nawrocki a refuzat să primească să depună jurământ mai mulți judecători ale căror candidaturi fuseseră aprobate de Parlament.

Criza s-a agravat vineri

Criza s-a acutizat vineri, când un grup de judecători susținuți de guvern a încercat să preia controlul procedural asupra Curții Constituționale. Ei i-au suspendat din funcție pe președintele instanței și pe adjunctul acestuia, numiți pe vremea PiS. Gestul a provocat proteste în stradă.

Judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska i-a înlăturat vineri de la exercitarea atribuțiilor pe Bogdan Święczkowski, președintele Curții, și pe adjunctul lui, Bartłomiej Sochański. Tusk a susținut suspendarea temporară a conducerii. Guvernul consideră instituția ilegitimă, pentru că printre membrii ei rămân judecători aleși de fosta putere.

Apărând aceste decizii, Tusk a spus că „nu a existat niciodată vreo îndoială că o curte în forma impusă de PiS nu era o curte adevărată“. El s-a referit la hotărâri nefavorabile ale instanțelor europene.

Premierul a comparat indignarea opoziției cu o situație în care un hoț smulge poșeta unei bătrâne și fuge cu ea, iar când este prins începe să strige că se folosește violența împotriva lui.

„Să numim lucrurile pe nume: în Polonia există de ani de zile organizații și politicieni care vor să distrugă democrația și statul de drept. Nu este întâmplător că găsesc sprijin în rândul forțelor prorusești din toată lumea”, a declarat Tusk.

El a atras atenția că la indignarea opoziției s-a alăturat și fostul președinte rus Dmitri Medvedev, care a acuzat Varșovia de „lovitură de stat constituțională“ și de „persecutarea conservatorilor“.

„Și totul devine clar”, a spus Tusk.

„Nicio persoană nu poate intra într-un tribunal să dea ordine“

Premierul l-a criticat și pe Nawrocki, apropiat opoziției, pentru că s-a alăturat protestelor de vineri seara și a intrat cu forța în clădirea Curții pentru a interveni.

„Într-un stat democratic, niciun politician nu poate intra într-o instanță pentru a da ordine sau a intimida judecători, nici măcar președintele. Noi, polonezii, am construit prea mult într-un stat puternic ca să ne dăm acum bătuți“, a afirmat Tusk.

El a subliniat că datoria guvernului este să asigure securitatea Curții și condițiile necesare pentru activitatea ei.

„Și intenționez să îmi îndeplinesc această datorie”, a spus premierul.

Moțiune de cenzură din partea lui Morawiecki

Fostul premier și deputat Mateusz Morawiecki a anunțat că formațiunea sa, Rozwój Plus, inițiază o moțiune de cenzură împotriva guvernului lui Tusk, din cauza crizei din jurul Curții Constituționale. Anunțul a fost făcut pe rețeaua X.

Morawiecki propune formarea unui guvern tehnocrat, condus de fostul președinte al Camerei inferioare a Parlamentului (Seim) Marek Jurek, până la alegerile din 2027, care vor stabili noua majoritate parlamentară.

„«Resetarea» Curții Constituționale este necesară. Cad de acord asupra acestui lucru numeroase forțe politice, de la Razem și Rozwój Plus până la Confederație”, a scris Morawiecki.

El a adăugat că resetarea este susținută și de președintele Nawrocki și de președintele Curții, Bogdan Święczkowski, suspendat pe 30 octombrie. Politicianul a subliniat însă că resetarea nu este posibilă cu participarea celor „care au comis un atentat împotriva Curții Constituționale“.

Cum a început conflictul

Vineri seara, 30 octombrie, au avut loc ciocniri în fața clădirii Curții Constituționale. Opoziția a calificat evenimentele drept o tentativă de lovitură de stat. Nawrocki și-a întrerupt o vizită în Senegal și s-a întors în țară. A convocat consultări urgente cu forțele parlamentare și a spus că în timpul nopții a avut loc o „preluare prin forță a unui organ constituțional al statului“. El a cerut retragerea din zona Curții a poliției trimise de guvern.

Conflictul dintre Nawrocki și majoritatea parlamentară în legătură cu Curtea durează încă din primăvara acestui an. În martie, Seimul a ales șase judecători, care trebuie să depună jurământul în fața președintelui pentru a-și începe mandatul. În aprilie, președintele a primit jurământul doar de la doi dintre cei șase. Cabinetul său a explicat că, la începutul mandatului lui Nawrocki, erau vacante doar două locuri. Oficialii președinției au mai susținut că Seimul nu a respectat principiul alegerii individuale a judecătorilor, prevăzut de articolul 194 din Constituția poloneză.

În final, cei șase judecători aleși au depus jurământul în clădirea Parlamentului. Textele semnate au fost trimise cancelariei lui Nawrocki, dar acesta nu a recunoscut procedura.

Ministerul Justiției a dispus începerea unei anchete în legătură cu refuzul de a primi jurământul unei părți dintre judecătorii aleși. Situația a atras atenția instituțiilor europene. O delegație a Comisiei de la Veneția a purtat consultări cu reprezentanți ai autorităților poloneze.

Pe 13 octombrie, Comisia a publicat un aviz în care susține poziția juriștilor și a constituționaliștilor. Ea a afirmat că președintele nu are drept de veto asupra judecătorilor Curții Constituționale aleși de Seim. Aplicarea practică a recomandărilor în Polonia rămâne însă o întrebare deschisă, pentru că președintele Nawrocki nu recunoaște procedura alternativă, iar concluziile Comisiei nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic.