Curtea Constituțională (CCM) a respins astăzi solicitarea Partidului „Noua Opțiune Istorică” privind renumărarea voturilor exprimate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent, depusă la 16 iulie curent la Comisia Electorală Centrală (CEC).

Având în vedere că potrivit prevederilor constituționale şi legale, Curtea Constituțională este competentă să confirme sau să infirme rezultatele votării, precum și să dispună renumărarea voturilor, dacă constată că există motive întemeiate care influențează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor, Comisia Electorală Centrală a anexat această contestație la sesizarea referitoare la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate, depusă ieri la CCM.

Cu privire la prima și a treia solicitare a Partidului „Noua Opțiune Istorică”, Curtea se va pronunța prin hotărârea de confirmare sau de infirmare a legalității alegerilor.

Cât ține de procedura de renumărare a buletinelor de vot din ziua alegerilor, Curtea reține că, potrivit articolului 65 alin. (3) din Codul electoral, în cazul în care nu sunt de acord cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către instanțele abilitate, concurenții electorali le pot solicita acestor instanțe să dispună renumărarea voturilor.

Partidul „Noua Opțiune Istorică” și-a motivat solicitarea de renumărare a voturilor prin faptul că, în noaptea de numărare a voturilor, din rezultatele preliminare electronice publicate de Comisia Electorală Centrală, rezulta că Partidul „Noua Opțiune Istorică” ar fi obținut 200 de voturi. Totuși, în ziua următoare, Comisia Electorală Centrală a anunțat că Partidul „Noua Opțiune Istorică” a obținut 197 de voturi.

Analizând afirmațiile concurentului electoral și documentele electorale prezentate de către CEC, Curtea a respins solicitarea privind renumărarea voturilor exprimate în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, din motiv că, Partidul „Noua Opțiune Istorică” nu a prezentat probe care să demonstreze că au fost afectate rezultatele votării și distribuirea mandatelor.

#alegeri #CCM #Partidul Noua optiune istorica #renumarare #voturi

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.