Cea de-a 23-a ediție a Superligii de futsal din Moldova a început în acest weekend la „Futsal Arena FMF” din localitatea Ciorescu. Sezonul 2023/24 vine cu mai multe noutăți: Liga Profesionistă de Futsal are un nou logo, dar și un nou partener oficial – Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului (A.S.I.C.S.).

Președintele Consiliului A.S.I.C.S. a precizat că sportul din Republica Moldova, inclusiv fotbalul în sală, are perspective reale de dezvoltare dacă va beneficia de susținere continuă.

Alexandru Gîscă, președintele Consiliului A.S.I.C.S.:

„A.S.I.C.S. este partener oficial al acestei competiții pentru că noi credem în potențialul futsalului din Moldova. Ne-am convins că avem jucători buni și echipe puternice și am văzut cât de mult contribuie LPFM la dezvoltarea acestui gen de sport în țara noastră. Iar ca în fiecare gen de sport, pentru a obține performanță, este nevoie de finanțare”.

La rândul lor, oficialii LPFM au așteptări mari de la acest sezon al Superligii de futsal, care a debutat în culori noi și cu un partener de încredere – A.S.I.C.S.

Alexandru Golban, președintele Ligii Profesioniste de Futsal din Moldova:

„Avem un brand nou, un logo nou care, cu siguranță, ne va aduce plusvaloare și ne va ajuta să identificăm noi parteneri. Ne bucurăm că alături de noi sunt asociații, precum A.S.I.C.S. în frunte cu Plamen Milanov. Vă mulțumesc că ne sunteți alături și vă așteptăm cu drag în tribune la Futsal Arena FMF”.

Sergiu Ursu, manager de dezvoltare LPFM:

„Pentru acest an, pe lângă partea sportivă, ne-am trasat ca scop să îmbunătățim și partea de mediatizare a competiției noastre. Suntem bucuroși că am bătut palma cu parteneri importanți, inclusiv cu A.S.I.C.S. care susține sportul în Republica Moldova. Sperăm să nu dezamăgim și să aducem doar emoții pozitive și pe parchet, și în afara acestuia”.

Cele mai bune 6 echipe din Moldova luptă pentru trofeul Superligii de futsal. Acestea se confruntă în sistem de campionat, tur-retur, campioana urmând să ne reprezinte țara la nivel european, în Liga Campionilor.

#A.S.I.C.S.#futsal #Liga Profesionistă de Futsal

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.